Principalele modificari introduse prin lege sunt:

- limitari impuse de legiutor privind procedura insolventei:

o cuantumul minim a creantei pentru a putea fi introdusa cererea creditorului este de 45.000 lei (anterior 30.000 lei);

o insolventa se prezuma ca fiind vadita dupa 90 de zile de la scadenta (anterior 30 de zile). Leguitorul mentioneaza relativitatea acestei prezumtii precum si faptul ca se refera la cuantumul datoriei inregistrate fata de un singur creditor (anterior se facea referire inclusiv la cuantumul datoriei fata de mai multi creditori);

o creditorul indreptatit sa solicite deschiderea procedurii va inregistra o creanta certa, lichida si exigibila de mai mult de 90 de zile, vizand recuperarea unei creante de cel putin 45.000 lei, dupa compensarea datoriilor reciproce;

o daca la expirarea termenului de 30 de zile de la aparitia starii de insolventa, termen in care debitorul este obligat a adresa tribunalului o cerere de deschidere a procedurii, acesta este angrenat cu buna credinta in negocieri extrajudiciare de restrucutrare a datoriilor sale, are oblligatia de a se adresa tribunalului doar in cazul esecului negocierilor, termenul stabilit fiind de 5 zile. Prevederi similare fac referire esecul acordului extrajudiciar – mandat ad-hoc sau concordat preventiv – caz in care obligatia debitorului este de a se adresa in termenul de 5 tribunalului in vederea deschiderii procedurii insolventei;

Deschiderea procedurii va suspenda - noi termene in vederea asigurarii celeritatii procedurii:

o perioada de observatie nu va depasi 50 de zile (anterior 60 de zile);

o convocarea adunarii generale in vederea desemnarii administratorului special va avea loc in termen de cel mult 10 zile (anterior 20 de zile);

o termenul de recurs este de 7 zile de la comunicarea hotararii (anterior 10 zile);

o recursul se va judeca in termen de 10 zile (anterior 30 de zile), citarea partilor in recurs urmand a se efectua atat conform prevederilor C.PR.Civ. cat si prin publicare in BPI;

o judecatorul sindic va confirma in termen de 3 zile administratorul judiciar/lichidatorul precum si onorariul;

o hotararile judecatorului sindic vor fi motivate in termen de 10 zile de la pronuntarea hotararii;

o termenul maxim pentru intocmirea raportului administratroului judiciar cu pricire la propunerea de intrare in procedura simplificata sau continuarea perioadei de observatie este de 20 de zile de la desemnarea administratorului judiciar (anterior 30 de zile). Raportul prin care se propune intrarea in procedura simplificata va fi supusa dezbaterii partilor de catre judecatorul sindic in termen de 15 zile (anterior 20 de zile);

o termenul maxim pentru intocmirea raportului privind cauzele intrarii in insolventa este de 40 de zile de la desemnarea administratorului judiciar (anterior 60 de zile);

o contestatia la raportul de a activitate a administratorului judiciar se inregistreaza in termen de 3 zile (anterior 5 zile) de la depunerea raportului, judecatorul sindic urmand a o solutiona in termen de 5 zile (anterior 10 zile);

o termenul creditorilor de a face opozitie la deschiderea procedurii este de 10 zile de la comunicare (anterior 15 zile). In cazul in care creditorii se opun, judecatorul sindic va convoca sedinta in vederea solutionarii opozitiilor in termne de 5 zile (anterior 15 zile);

o termenul de depunere a cautiunii de catre creditorii care au solicitat deschiderea procedurii este de 5 zile (anterior 15 zile);

o termenul limita pentru inregistrarea creantelor va fi de maximum 45 de zile de la data deschiderii procedurii (anterior 60 de zile);

o termenul de afisare a tabelului preliminar nu va depasi 20 de zile (anterior 30 de zile) pentru procedura generala, respectiv 15 zile (anterior 10 zile) in cazul procedurii simplificate;

o termenul de definitivare a tabelului creantelor nu va depasi 15 zile (anterior 30 de zile) atat pentru procedura generala cat si pentru cea simplificata;

o contestatiile cu privire la creantele si drepturile de preferinta inscrise in tabelul prelimiar de creante vor fi depuse la tribunal in termen de 5 zile (anterior 10 zile);

o termenul maxim pentru anularea actelor frauduloase incheiate de debitor este de 16 luni (anterior 18 luni);

o intocmirea listei creantelor si creditelor de catre administratroul judiciar/ lichidator se va face in termen de 5 zile (anterior 10 zile);

- deschiderea procedurii va suspenda inclusiv actiunile extrajudiciare si caile de atac declansate de debitor impotriva actiunilor judiciare sau de executare silita;

- creantele garantate se inscriu in tabelul definitiv pana la valoarea stabilita prin evaluarea dispusa de administratorul judiciar/lichidator. In cazul in care valorificarea activelor – garantii – se va face la un pret mai mare decat suma inscrisa, diferenta favorabila va reveni tot creditorului garantat, chiar daca o parte din creanta sa fusese inscrisa drept creanta chirografara, pana la acoperirea creantei principale si a accesoriilor ce se vor calcula;

- bunurile instrainate de administratorul judiciar sunt libere de orice sarcini inclusiv masurile asiguratorii instituite in cursul procesului penal;

- titularii creantelor sub conditie suspensiva la data deschiderii procedurii, inclusiv creantele a caror valorificare este conditionata de executarea prealabila a debitorului principal, vor fi indreptatiti sa voteze si sa participe la distribuiri numai dupa indeplinirea conditiei respective;

- actele incheiate cu buna-credinta, in executarea unui acord cu creditorii, incheiat ca urmare a unor negocieri extrajudiciare nu vor putea face obiectul unei actiuni de anulare;

- termenele de plata stabilite prin contracte – inclusiv de credit si leasing – pot fi mentinute in plan, chiar daca depasesc perioada de 3 ani a planului. Dupa inchiderea procedurii aceste plati vor continua conform contractelor.

- darea in plata a bunurilor debitorului catre creditorii sai, va putea fi efectuata doar cu conditia prealabila a acordului scris al acestora cu privire la aceasta modalitate de stingere a creantei;

- propunerea planului de reorganizare propus nu va mai fi suspus aprobarii judecatorului sindic (se pastreaza confiermarea de catre judecatorul sindic a planului aprobat de adunarea creditorilor), administratorul judiciar urmand sa publice anuntul referitor la propunerea planului in BPI fara a mai fi necesara dispozitia judecatorului sindic;

- planul de reorganizare poate fi modificat oricand pe parcursul procedurii, cu respectarea conditiilor de vot si de confirmare;

- In cadrul ordinii de distributie se introduce o noua clasa a creantelor creditorilor garantati nascute in timpul priocedurii dupa confirmarea planului de reorganizare, ca parte componenta a acestui plan. Aceste creante cuprind capitalul, dobanzile, majorarile si penalitatile de orice fel;

- daca administratorul judiciar/lichidatorul nu a indicat persoanele culpabile de starea de insolventa, aceasta poate fi introdusa dee presedintele comitetului creditorilor in urma hotararii adunarii creditorilor, ori daca nu s-a constituit un comitet, de un creditor desemnat de adunare. De asemenea poate introduce aceasta actiune in aceleasi conditii creditorul care detine mai mult de 50 % din valoarea creantelor inscrise la masa credala;

- cererea de angajare a raspunderii persoanelor culpabile de insolventa debitoarei se va judeca separat, formandu-se un dosar care va purta acelasi numar cu dosarul de fond si caruia i se va adauga cuvantul “bis”.

Data intrarii in vigoare este 29/06/2010.

Prevederi:

Normele privind procedura de acordare a certificatului de amânare de la plata în vamă a taxei pe valoarea adăugată şi de eliberare a garanţiei pentru importurile de bunuri, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 500/2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 2, litera c) va avea următorul cuprins:

“c) au realizat în ultimele 12 luni anterioare lunii în care se solicită eliberarea certificatului importuri din teritorii şi state terţe, astfel cum sunt definite la art. 125^2 din Codul fiscal, a căror valoare cumulată este de cel puţin 150 milioane lei. În această valoare nu se cuprind importurile de produse supuse accizelor armonizate;”.

2. La articolul 3, litera d) va avea următorul cuprins:

“d) declaraţie pe propria răspundere privind valoarea cumulată a importurilor din teritorii şi state terţe realizate în ultimele 12 luni anterioare lunii în care se solicită eliberarea certificatului;”.

Dispozitii principale:

- o persoana juridica romana care distribuie/plateste dividente catre o persoana juridica romana are obligatia sa retina, sa declare si sa plateasca impozitul pe dividente retinut de bugetul de stat.

- Impozitul pe dividente se va stabileste prin aplicare unei cote de impozit de 16 % asupra dividentului brut distribuit/platit unei persoane juridice romane. Cota se va plica si fondurilor sumelor distribuite/platite fondurilor deschise de investitii;

- Impozitul pe dividente se declara si se plateste la bugetul de stat pana la data de 25 inclousiv a celei in care se distribuie/plateste pretul;

- Prevederile nu se vor aplica in cazul dividentelor platite de o persoana juridica romana:

• Unei alte persoane juridice romane, daca beneficiarul dividentelor detine, la data platii, minimum 10% din titlurile de participare ale celeilalte persoane juridice, pe o perioada de 2 ani impliniti pana la data platii acestora;

• Fondurilor de pensii facultative, respectiv fondurilor de pensii administrate privat;

• Organelor administratiei publice ce exercita drepturile si obligatiile ce decurg din calitatea de actionar al statului;

- conformitatii cu legislatia în vigoare;

- aplicarii deciziilor luate de conducerea entitatii;

- bunei functionari a activitatii interne a entitatii;

- fiabilitatii informatiilor financiare;

- eficacitatii operatiunilor entitatii;

- utilizarii eficiente a resurselor;

- prevenirii si controlul riscurilor de a nu se atinge obiectivele fixate etc.

Ca urmare, procedurile de control intern au ca obiectiv:

- pe de o parte, urmarirea înscrierii activitatii entitatii si a comportamentului personalului în cadrul definit de legislatia aplicabila, valorile, normele si regulile interne ale entitatii;

- pe de alta parte, verificarea daca informatiile contabile, financiare si de gestiune comunicate reflecta corect activitatea si situatia entitatii.

În contextul situatiilor financiare anuale consolidate, aria controlului intern contabil si financiar se refera la societatile cuprinse în consolidare.

Controlul intern se aplica pe tot parcursul operatiunilor desfasurate de entitate, astfel:

a) anterior realizarii operatiunilor, cu ocazia elaborarii bugetului, ceea ce va permite, ulterior realizarii operatiunilor, controlul bugetar;

b) în timpul operatiunilor, de exemplu, sub aspectul determinarii procentului de realizare fizica a productiei în curs de executie sau a procentului de rebuturi înregistrate;

c) dupa finalizarea operatiunilor, caz în care verificarea este destinata, de exemplu, sa analizeze rentabilitatea operatiunilor si sa constate existent conformitatii sau a eventualelor anomalii, care trebuie corectate.

Controlul intern cuprinde componente strâns legate, respectiv:

- o definire clara a responsabilitatilor, resurse si proceduri adecvate, modalitati si sisteme de informare, instrumente si practici corespunzatoare;

- difuzarea interna de informatii pertinente, fiabile, a caror cunoastere permite fiecaruia sa-si exercite responsabilitatile;

- un sistem care urmareste, pe de o parte, analizarea principalelor riscuri identificabile în ceea ce priveste obiectivele entitatii si, pe de alta parte, asigurarea existentei de proceduri de gestionare a acestor riscuri;

- activitati corespunzatoare de control, pentru fiecare proces, concepute pentru a reduce riscurile susceptibile sa afecteze realizarea obiectivelor entitatii;

- o supraveghere permanenta a dispozitivului de control intern, precum si o examinare a functionarii sale.

Scopul controlului intern este sa asigure coerenta obiectivelor, sa identifice factorii-cheie de reusita si sa comunice conducatorilor entitatii, în timp real, informatiile referitoare la performante si perspective. Indiferent de natura sau marimea entitatii, eforturile depuse pentru aplicarea unui control intern satisfacator sunt legate de aplicarea unor bune practici.

Politica de resurse umane a entitatii trebuie sa urmareasca aspect precum recrutarea de personal calificat, gestionarea carierelor, formarea continua, evaluari individuale, consilierea salariatilor, promovari si actiuni corectoare.

Activitatile de control fac parte integranta din procesul de gestiune prin care entitatea urmareste atingerea obiectivelor propuse. Controlul vizeaza aplicarea normelor si procedurilor de control intern, la toate nivelele ierarhice si functionale: aprobare, autorizare, verificare, evaluarea performantelor operationale, securizarea activelor, separarea functiilor.

Evaluarea controlului intern pleaca de la aspecte precum:

- existenta de ghiduri si manuale de proceduri;

- garantarea evolutiei sistemului de control intern;

- asigurarea posibilitatii accesului la sistem pentru controlul extern;

- asigurarea posibilitatii confruntarii descrierii teoretice cu realitatea.

În cadrul unui mediu informatizat, controlul intern pleaca de la aspecte precum:

- existenta unei strategii informatice formalizate, elaborate cu implicarea conducerii operationale;

- implicarea conducerii si sensibilizarea sa fata de riscurile crescute sau generate de informatica;

- alocarea de resurse care demonstreaza capacitatea sistemului informatic de a-si atinge obiectivele;

- recrutarea de personal cu un nivel de competenta adaptat tehnologiilor utilizate si existenta unui plan de formare continua care trebuie sa permita o actualizare a cunostintelor.

Elementele de risc specifice, introduse de utilizarea informaticii, se refera la evaluarea unor aspecte precum:

- nivelul de dependenta a entitatii de sistemul sau informatic, cu influenta asupra continuitatii exploatarii, atunci când dependenta este prea mare;

- nivelul de confidentialitate a informatiilor vehiculate de sistem;

- obligatia de respectare a dispozitiilor în vigoare referitoare la fiscalitate, protectia persoanelor, proprietatea intelectuala sau reglementari specifice anumitor sectoare de activitate.

Controlul intern contabil si financiar al entitatii se aplica în vederea asigurarii unei gestiuni contabile si a unei urmariri financiare a activitatilor sale, pentru a raspunde obiectivelor definite.

Controlul intern contabil si financiar este un element major al controlului intern. El vizeaza ansamblul proceselor de obtinere si comunicare a informatiei contabile si financiare si contribuie la realizarea unei informatii fiabile si conforme exigentelor legale.

Ca si controlul intern în general, el se sprijina pe un sistem cuprinzând în special elaborarea si aplicarea politicilor si procedurilor în domeniu, inclusive a sistemului de supraveghere si control.

Controlul intern contabil si financiar vizeaza asigurarea:

- conformitatii informatiilor contabile si financiare publicate, cu regulile aplicabile acestora;

- aplicarii instructiunilor elaborate de conducere în legatura cu aceste informatii;

- protejarii activelor;

- prevenirii si detectarii fraudelor si neregulilor contabile si financiare;

- fiabilitatii informatiilor difuzate si utilizate la nivel intern în scop de control, în masura în care ele contribuie la elaborarea de informatii contabile si financiare publicate;

- fiabilitatii situatiilor financiare anuale publicate si a altor informatii comunicate pietei.

În domeniul organizarii generale, trebuie sa existe:

- o documentare referitoare la principiile de contabilizare si control al operatiunilor;

- circuite de informatii vizând exhaustivitatea operatiunilor, o centralizare rapida si o armonizare a datelor contabile, precum si controale asupra aplicarii acestor circuite;

- un calendar al elaborarii de informatii contabile si financiare difuzate în cadrul grupului, necesare pentru situatiile financiare ale societatii-mama.

Sunt necesare, de asemenea:

- identificarea cu claritate a persoanelor responsabile cu elaborarea informatiilor contabile si financiare publicate sau care participa la elaborarea situatiilor financiare;

- accesul fiecarui colaborator implicat în procesul elaborarii de informatii contabile si financiare, la informatiile necesare controlului intern;

- instituirea unui mecanism prin care sa se asigure efectuarea controalelor;

- proceduri prin care sa se verifice daca controalele au fost efectuate, sa se identifice abaterile de la regula si sa se poata remedia, daca este necesar;

- existenta unui proces care urmareste identificarea resurselor necesare bunei functionari a functiei contabile;

- adaptarea necesarului de personal si a competentelor acestuia la marimea si

complexitatea operatiunilor, ca si la evolutia nevoilor si constrângerilor.

Sub aspectul regulilor contabile, trebuie avute în vedere:

- existenta unui manual de politici contabile;

- existenta unei proceduri de aplicare a acestui manual;

- existenta de controale prin care sa se asigure respectarea manualului;

- cunoasterea evolutiei legislatiei contabile si fiscale;

- efectuarea de controale specifice asupra punctelor sensibile;

- identificarea si tratarea corespunzatoare a anomaliilor;

- adaptarea programelor informatice la nevoile entitatii;

- conformitatea cu regulile contabile;

- asigurarea exactitatii si exhaustivitatii înregistrarilor contabile;

- respectarea caracteristicilor calitative ale informatiilor cuprinse în situatiile financiare, astfel încât sa satisfaca nevoile utilizatorilor;

- pregatirea informatiilor necesare consolidarii grupului;

- definirea si distribuirea procedurilor de elaborare a situatiilor financiare consolidate, catre toate entitatile de consolidat.

1. Introducerea sau scoaterea din ţară, prin orice mijloace, a bunurilor sau mărfurilor, prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal constituie infracţiunea de contrabandă şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.

2. Introducerea sau scoaterea din ţară, fără drept, de arme, muniţii, materiale explozibile, droguri, precursori, materiale nucleare sau alte substanţe radioactive, substanţe toxice, deşeuri, reziduuri ori materiale chimice periculoase, constituie infracţiunea de contrabandă calificată şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi, dacă legea penală nu prevede o pedeapsă mai mare.

3. Folosirea la autoritatea vamală a documentelor vamale, de transport sau comerciale care se referă la alte mărfuri sau bunuri ori la alte cantităţi de mărfuri sau bunuri, decât cele prezentate în vamă constituie infracţiunea de folosire de acte nereale şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.

4. Folosirea, la autoritatea vamală, a documentelor vamale, de transport sau comerciale falsificate constituie infracţiunea de folosire de acte falsificate şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi.

5. Faptele prevăzute la art 1 – 4 săvârşite de una sau mai multe persoane înarmate ori de două sau mai multe persoane împreună, se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.

Tentativa la infracţiunile prevăzute la art. 1-5 se pedepseşte.

Dacã faptele prevăzute la art. 1 – 5 sunt sãvârşite de angajaţi sau reprezentanţi ai unor persoane juridice care au ca obiect de activitate operaţiuni de import-export ori în folosul acestor persoane juridice, se poate aplica şi interzicerea unor drepturi, potrivit art. 64 lit. c) din Codul penal.

Când mărfurile sau alte bunuri care au făcut obiectul infracţiunii nu se găsesc, infractorul este obligat la plata echivalentului lor în lei.

In Monitorul Oficial nr. 323 / 17.05.2010 a fost publicata Legea nr. 84 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 116/2009 pentru instituirea unor măsuri privind activitatea de înregistrare în Registrul Comerţului

Data intrarii in vigoare : la trei zile de la data publicării în Monitorul Oficial.

Cateva prevederi :

• Termenul de acordare a competenţei de soluţionare a cererilor de înregistrare în registrul comerţului către directorul de la oficiul registrului comerţului de pe lângă

tribunal şi/sau persoana desemnată de acesta s-a prelungit până la 21 septembrie 2010

• Cererile privind constatarea dizolvării persoanei juridice şi radierea persoanelor juridice din registrul comerţului vor fi în competenţa tribunalului commercial sau secţiei comerciale a tribunalului în a cărui circumscripţie îşi are sediul comerciantul.

• In urma pronunţării dizolvării judiciare sau a constatării dizolvării de drept, competenţa de numire a lichidatorului aparţine directorului de la oficiul registrului comerţului de pe lângă tribunal şi/sau persoanei desemnate, care dispune/dispun şi cu privire la plata onorariului lichidatorului.

• Cererile de înregistrare în registrul comerţului a menţiunilor privitoare la fuziune si divizare sunt de competenţa tribunalului comercial sau secţiei comerciale a tribunalului în a cărui circumscripţie îşi are sediul comerciantul.

• Cererile de înregistrare în registrul comerţului suspendate de judecătorul delegat anterior lunii ianuarie 2010 vor fi repuse pe rol din oficiu, dacă perioada de suspendare a depăşit şase luni,sau la cererea părţii, in cazul neindeplinirii acestui termen.

1. deţinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, titluri de valoare, Numerar şi alte drepturi şi obligaţii, precum şi efectuarea de operaţiuni economice, fără să fie înregistrate în contabilitate;

2. nerespectarea reglementărilor emise de Ministerul Economiei şi Finanţelor cu privire la:

a) utilizarea şi ţinerea registrelor de contabilitate;

b) întocmirea şi utilizarea documentelor justificative şi contabile pentru toate operaţiunile efectuate, înregistrarea în contabilitate a acestora în perioada la care se referă, păstrarea şi arhivarea acestora, precum şi reconstituirea documentelor pierdute, sustrase sau distruse;

c) efectuarea inventarierii;

d) întocmirea şi auditarea situaţiilor financiare anuale;

e) depunerea la unităţile teritoriale ale Ministerului Economiei şi Finanţelor a situaţiilor financiare anuale;

f) întocmirea şi depunerea la unităţile teritoriale ale Ministerului Economiei şi Finanţelor a situaţiilor financiare periodice sau a raportărilor contabile stabilite potrivit legii;

g) nedepunerea declaraţiei din care să rezulte că persoanele prevăzute la art. 1 nu au desfăşurat activitate;

h) publicarea situaţiilor financiare anuale, potrivit legii.

3. prezentarea de situaţii financiare care conţin date eronate sau necorelate, inclusiv cu privire la identificarea persoanei raportoare;

4. nerespectarea prevederilor referitoare la întocmirea declaraţiilor prevăzute la art. 30 şi 31;

5. nerespectarea prevederilor referitoare la obligaţia membrilor organelor de administraţie, conducere şi supraveghere de a întocmi şi publica situaţiile financiare anuale;

6. nerespectarea prevederilor referitoare la obligaţia membrilor organelor de administraţie, conducere şi supraveghere ale societăţii-mamă de a întocmi şi publica situaţiile financiare anuale consolidate.

ART. 42

(1) Contravenţia prevăzută la art. 41 pct. 2 lit. h) se sancţionează cu amendă de la 2.000 lei la 30.000 lei, cea prevăzută la pct. 1, cu amendă de la 1.000 lei la 10.000 lei, cele prevăzute la pct. 2 lit. c), d), e), pct. 4 şi 5, cu amendă de la 400 lei la 5.000 lei, cea prevăzută la pct. 6, cu amendă de la 10.000 lei la 30.000 lei, cele prevăzute la pct. 2 lit. a) şi b), cu amendă de la 300 lei la 4.000 lei, cea prevăzută la pct. 2 lit. f), cu amendă de la 500 lei la 1.500 lei, cea prevăzută la pct. 3, cu amendă de la 200 lei la 1.000 lei, iar cea prevăzută la pct. 2 lit. g), cu amendă de la 100 lei la 200 lei. Criteriile în funcţie de care se stabileşte nivelul amenzii se corelează cu nivelul cifrei de afaceri, după caz.

(2) Amenda pentru neîndeplinirea obligaţiei prevăzute la art. 41 pct. 2 lit. f) este de la 1.000 lei la 3.000 lei, dacă perioada de întârziere pentru întocmirea şi depunerea situaţiilor financiare periodice este cuprinsă între 15 şi 30 de zile lucrătoare, şi de la 1.500 lei la 4.500 lei, dacă perioada de întârziere depăşeşte 30 de zile lucrătoare.

(3) Guvernul, la propunerea Ministerului Economiei şi Finanţelor, poate modifica nivelul amenzilor prevăzute la alin. (1) în funcţie de rata inflaţiei.

(4) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor se fac de persoanele cu atribuţii de inspecţie fiscală şi de comisarii Gărzii Financiare, precum şi de personalul altor direcţii din cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor, stabilit prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor.

(5) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor în cazul asociaţiilor de proprietari se fac de persoanele cu atribuţii de control din cadrul consiliilor locale ale municipiilor, oraşelor, comunelor şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi de alte persoane anume împuternicite de consiliile judeţene, respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucureşti.

(6) Amenzile contravenţionale prevăzute la alin. (1) şi (2) se suportă de persoanele vinovate.

(7) Contravenţiilor prevăzute la art. 41 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

(8) În situaţia în care în termen de 10 zile lucrătoare de la aplicarea amenzii prevăzute la alin. (2) nu se depun situaţiile financiare prevăzute la art. 36 alin. (5), Ministerul Economiei şi Finanţelor va lua următoarele măsuri:

a) blocarea deschiderilor de credite bugetare pentru ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului asigurărilor pentru şomaj, bugetului Fondului naţional unic de asigurări de sănătate şi ai bugetelor locale;

b) blocarea conturilor de disponibilităţi deschise la unităţile Trezoreriei Statului pe numele autorităţilor şi instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii.

(9) Se exceptează de la prevederile alin. (8) următoarele operaţiuni:

a) plăţile din fonduri externe nerambursabile sau finanţări primite de la instituţii ori organizaţii internaţionale pentru derularea unor programe şi proiecte, precum şi fondurile de cofinanţare şi prefinanţare aferente;

b) plata drepturilor salariale şi a contribuţiilor aferente, precum şi a drepturilor de asigurări şi asistenţă socială;

c) rambursările de credite interne şi externe, comisioanele şi alte costuri aferente;

d) contribuţii şi cotizaţii către organizaţii internaţionale;

e) plăţile din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului şi din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, potrivit legii.

ART. 43

Efectuarea cu ştiinţă de înregistrări inexacte, precum şi omisiunea cu ştiinţă a înregistrărilor în contabilitate, având drept consecinţă denaturarea veniturilor, cheltuielilor, rezultatelor financiare, precum şi a elementelor de activ şi de pasiv ce se reflectă în bilanţ, constituie infracţiunea de fals intelectual şi se pedepseşte conform legii.

Auditorii statutari îsi exprima un punct de vedere referitor la gradul de conformitate a raportului administratorilor cu situatiile financiare anuale pentru acelasi exercitiu inanciar.

Entitatile care la data bilantului nu depasesc limitele a doua dintre criteriile de marime (total active: 3.650.000 euro si cifra de afaceri neta: 7.300.000 euro)si care astfel întocmesc situatii financiare anuale simplificate nu au obligatia auditarii situatiilor financiare anuale.

Situatiile financiare anuale ale acestor entitati se verifica potrivit prevederilor legislatiei în materie.

Cuprins

Raportul auditorilor statutari cuprinde:

a) o introducere care identifica cel putin situatiile financiare anuale care fac obiectul auditului statutar, împreuna cu cadrul de raportare financiara care a fost aplicat la întocmirea acestora;

b) o descriere a ariei auditului statutar, care identifica cel putin standardele de audit conform carora a fost efectuat auditul statutar;

c) o opinie de audit care exprima în mod clar opinia auditorilor statutari, potrivit careia situatiile financiare anuale ofera o imagine fidela conform cadrului relevant de raportare financiara si, dupa caz, daca situatiile financiare anuale respecta cerintele legale; opinia de audit este fara rezerve, cu rezerve, o opinie contrara sau, daca auditorii statutari nu au fost în masura sa exprime o opinie de audit, imposibilitatea exprimarii unei opinii;

d) o referire la aspectele asupra carora auditorii statutari atrag atentia, printrun paragraf distinct, fara ca opinia de audit sa fie cu rezerve;

e) un punct de vedere privind gradul de conformitate a raportului administratorilor cu situatiile financiare anuale pentru acelasi exercitiu financiar.

Raportul se semneaza de catre auditori statutari, persoane fizice, în numele acestora sau al auditorilor persoane juridice autorizate, dupa caz, si se dateaza.

Monitorul Oficial nr. 229 din 12 aprilie 2010

Data intrarii in vigoare: 12 aprilie 2010

Dispozitii principale:

-ordinul se adreseaza societatilor comerciale si sucursalelor care au optat pentru un exercitiu financiar diferit de anul calendaristic;

-entitatile mentionate mai sus au urmatoarele obligatii:

• sa intocmeasca si sa depuna raportari anuale la 1 decembrie 2009 la unitatile teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice;
• sa instiinteze in scris unitatea teritoriala a MFP despre exercitiul financiar ales;
• pentru primul exercitiu financiar sa intocmeasca situatiile financiare anuale;
• sa calculeze si sa declare obligatiile fiscale

2. Ordinul nr. 1709 din 8 aprilie 2010 al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala privind modelul si continutul unor formulare utilizate pentru declararea impozitelor si taxelor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau retinere la sursa.

Monitorul Oficial nr. 231 din 13 aprilie 2010

Data intrarii in vigoare: 13 aprilie 2010

Dispozitii pincipale:

-se modifica:

a. Anexa nr. 1 “Declaratie privind obligatiile de plata la bugetul de stat”;

b. Anexa nr. 8 “”Instructiuni de completare a formularului 100 – Declaratie privind obligatiile de plata la bugetul de stat – ”;

c. se abroga – Anexa nr. 15 “Nomenclatorul obligatiilor de plata la bugetul de stat – Declaratie privind accizele”;

d. se abroga – Anexa nr. 17 “Nomenclatorul privind accizele”’

- conformitatii cu legislatia în vigoare;

- aplicarii deciziilor luate de conducerea entitatii;

- bunei functionari a activitatii interne a entitatii;

- fiabilitatii informatiilor financiare;

- eficacitatii operatiunilor entitatii;

- utilizarii eficiente a resurselor;

- prevenirii si controlul riscurilor de a nu se atinge obiectivele fixate etc.

Ca urmare, procedurile de control intern au ca obiectiv:

- pe de o parte, urmarirea înscrierii activitatii entitatii si a comportamentului personalului în cadrul definit de legislatia aplicabila, valorile, normele si regulile interne ale entitatii;

- pe de alta parte, verificarea daca informatiile contabile, financiare si de gestiune comunicate reflecta corect activitatea si situatia entitatii.

În contextul situatiilor financiare anuale consolidate, aria controlului intern contabil si financiar se refera la societatile cuprinse în consolidare.

Controlul intern se aplica pe tot parcursul operatiunilor desfasurate de entitate, astfel:

a) anterior realizarii operatiunilor, cu ocazia elaborarii bugetului, ceea ce va permite, ulterior realizarii operatiunilor, controlul bugetar;

b) în timpul operatiunilor, de exemplu, sub aspectul determinarii procentului de realizare fizica a productiei în curs de executie sau a procentului de rebuturi înregistrate;

c) dupa finalizarea operatiunilor, caz în care verificarea este destinata, de exemplu, sa analizeze rentabilitatea operatiunilor si sa constate existent conformitatii sau a eventualelor anomalii, care trebuie corectate.

Controlul intern cuprinde componente strâns legate, respectiv:

- o definire clara a responsabilitatilor, resurse si proceduri adecvate, modalitati si sisteme de informare, instrumente si practici corespunzatoare;

- difuzarea interna de informatii pertinente, fiabile, a caror cunoastere permite fiecaruia sa-si exercite responsabilitatile;

- un sistem care urmareste, pe de o parte, analizarea principalelor riscuri identificabile în ceea ce priveste obiectivele entitatii si, pe de alta parte, asigurarea existentei de proceduri de gestionare a acestor riscuri;

- activitati corespunzatoare de control, pentru fiecare proces, concepute pentru a reduce riscurile susceptibile sa afecteze realizarea obiectivelor entitatii;

- o supraveghere permanenta a dispozitivului de control intern, precum si o examinare a functionarii sale.

Scopul controlului intern este sa asigure coerenta obiectivelor, sa identifice factorii-cheie de reusita si sa comunice conducatorilor entitatii, în timp real, informatiile referitoare la performante si perspective. Indiferent de natura sau marimea entitatii, eforturile depuse pentru aplicarea unui control intern satisfacator sunt legate de aplicarea unor bune practici.

Politica de resurse umane a entitatii trebuie sa urmareasca aspecte precum recrutarea de personal calificat, gestionarea carierelor, formarea continua, evaluari individuale, consilierea salariatilor, promovari si actiuni corectoare.

Activitatile de control fac parte integranta din procesul de gestiune prin care entitatea urmareste atingerea obiectivelor propuse. Controlul vizeaza aplicarea normelor si procedurilor de control intern, la toate nivelele ierarhice si functionale: aprobare, autorizare, verificare, evaluarea performantelor operationale, securizarea activelor, separarea functiilor.

Evaluarea controlului intern pleaca de la aspecte precum:

- existenta de ghiduri si manuale de proceduri;

- garantarea evolutiei sistemului de control intern;

- asigurarea posibilitatii accesului la sistem pentru controlul extern;

- asigurarea posibilitatii confruntarii descrierii teoretice cu realitatea.

În cadrul unui mediu informatizat, controlul intern pleaca de la aspecte precum:

- existenta unei strategii informatice formalizate, elaborate cu implicarea conducerii operationale;

- implicarea conducerii si sensibilizarea sa fata de riscurile crescute sau generate de informatica;

- alocarea de resurse care demonstreaza capacitatea sistemului informatic de a-si atinge obiectivele;

- recrutarea de personal cu un nivel de competenta adaptat tehnologiilor utilizate si existenta unui plan de formare continua care trebuie sa permita o actualizare a cunostintelor.

Elementele de risc specifice, introduse de utilizarea informaticii, se refera la evaluarea unor aspecte precum:

- nivelul de dependenta a entitatii de sistemul sau informatic, cu influenta asupra continuitatii exploatarii, atunci când dependenta este prea mare;

- nivelul de confidentialitate a informatiilor vehiculate de sistem;

- obligatia de respectare a dispozitiilor în vigoare referitoare la fiscalitate, protectia persoanelor, proprietatea intelectuala sau reglementari specifice anumitor sectoare de activitate.

Controlul intern contabil si financiar al entitatii se aplica în vederea asigurarii unei gestiuni contabile si a unei urmariri financiare a activitatilor sale, pentru a raspunde obiectivelor definite.

Controlul intern contabil si financiar este un element major al controlului intern. El vizeaza ansamblul proceselor de obtinere si comunicare a informatiei contabile si financiare si contribuie la realizarea unei informatii fiabile si conforme exigentelor legale.

Ca si controlul intern în general, el se sprijina pe un sistem cuprinzând în special elaborarea si aplicarea politicilor si procedurilor în domeniu, inclusive a sistemului de supraveghere si control.

Controlul intern contabil si financiar vizeaza asigurarea:

- conformitatii informatiilor contabile si financiare publicate, cu regulile aplicabile acestora;

- aplicarii instructiunilor elaborate de conducere în legatura cu aceste informatii;

- protejarii activelor;

- prevenirii si detectarii fraudelor si neregulilor contabile si financiare;

- fiabilitatii informatiilor difuzate si utilizate la nivel intern în scop de control, în masura în care ele contribuie la elaborarea de informatii contabile si financiare publicate;

- fiabilitatii situatiilor financiare anuale publicate si a altor informatii comunicate pietei.

În domeniul organizarii generale, trebuie sa existe:

- o documentare referitoare la principiile de contabilizare si control al operatiunilor;

- circuite de informatii vizând exhaustivitatea operatiunilor, o centralizare rapida si o armonizare a datelor contabile, precum si controale asupra aplicarii acestor circuite;

- un calendar al elaborarii de informatii contabile si financiare difuzate în cadrul grupului, necesare pentru situatiile financiare ale societatii-mama.

Sunt necesare, de asemenea:

- identificarea cu claritate a persoanelor responsabile cu elaborarea informatiilor contabile si financiare publicate sau care participa la elaborarea situatiilor financiare;

- accesul fiecarui colaborator implicat în procesul elaborarii de informatii contabile si financiare, la informatiile necesare controlului intern;

- instituirea unui mecanism prin care sa se asigure efectuarea controalelor;

- proceduri prin care sa se verifice daca controalele au fost efectuate, sa se identifice abaterile de la regula si sa se poata remedia, daca este necesar;

- existenta unui proces care urmareste identificarea resurselor necesare bunei functionari a functiei contabile;

- adaptarea necesarului de personal si a competentelor acestuia la marimea si complexitatea operatiunilor, ca si la evolutia nevoilor si constrângerilor.

Sub aspectul regulilor contabile, trebuie avute în vedere:

- existenta unui manual de politici contabile;

- existenta unei proceduri de aplicare a acestui manual;

- existenta de controale prin care sa se asigure respectarea manualului;

- cunoasterea evolutiei legislatiei contabile si fiscale;

- efectuarea de controale specifice asupra punctelor sensibile;

- identificarea si tratarea corespunzatoare a anomaliilor;

- adaptarea programelor informatice la nevoile entitatii;

- conformitatea cu regulile contabile;

- asigurarea exactitatii si exhaustivitatii înregistrarilor contabile;

- respectarea caracteristicilor calitative ale informatiilor cuprinse în situatiile financiare, astfel încât sa satisfaca nevoile utilizatorilor;

- pregatirea informatiilor necesare consolidarii grupului;

- definirea si distribuirea procedurilor de elaborare a situatiilor financiare consolidate, catre toate entitatile de consolidat.