- pentru semestrul II al anului 2010, incepand cu luna septembrie, valoarea nominala a unui tichet de masa, stabilita potrivit prevederilor art. 31 alin. (3) teza a II-a si alin. (4) din Normele de aplicare a Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masa, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 5/1999, cu modificarile ulterioare, ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 18/2006 pentru completarea art. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2005 privind unele masuri de natura fiscala si financiara pentru punerea in aplicare a Legii nr. 348/2004 privind denominarea monedei nationale, aprobata prin Legea nr. 187/2006, si ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 5/2007 pentru completarea art. 3 din Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masa, aprobata prin Legea nr. 154/2007, se mentine la nivelul ultimei valori nominale indexate de 8,72 lei.

Impozitul lunar se determină astfel:

a) la locul unde se află funcţia de bază, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenţă între venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contribuţiilor obligatorii aferente unei luni, şi următoarele:

- deducerea personală acordată pentru luna respectivă;

- cotizaţia sindicală plătită în luna respectivă;

- contribuţiile la fondurile de pensii facultative, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei a 400 euro;

b) pentru veniturile obţinute în celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenţă între venitul brut şi contribuţiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora;

În cazul veniturilor din salarii şi/sau al diferenţelor de venituri din salarii stabilite pentru perioade anterioare, conform legii, impozitul se calculează şi se reţine la data efectuării plăţii, în conformitate cu reglementările legale în vigoare privind veniturile realizate în afara funcţiei de bază la data plăţii, şi se virează până la data de 25 a lunii următoare celei în care s-au plătit.

Plătitorul este obligat să determine valoarea totală a impozitului anual pe veniturile din salarii, pentru fiecare contribuabil.

Contribuabilii pot dispune asupra destinaţiei unei sume reprezentând până la 2% din impozit pentru susţinerea entităţilor nonprofit care se înfiinţează şi funcţionează în condiţiile legii, unităţilor de cult, precum şi pentru acordarea de burse private, conform legii.

Conform art. 5 din Legea 54/2003 : constituirea, organizarea, functionarea, reorganizarea si incetarea activitatii unei organizatii sindicale se reglementeaza prin statutul adoptat de membrii sai, cu respectarea prezentei legi. In absenta unor prevederi statutare exprese cu privire la reorganizarea si incetarea activitatii organizatiei sindicale se vor aplica dispozitiile de drept comun privind incetarea persoanelor juridice.

Statutele organizatiilor sindicale cuprind prevederi cel putin cu privire la:

a) scopul constituirii, denumirea si sediul organizatiei sindicale;

b) modul in care se dobandeste si inceteaza calitatea de membru al organizatiei sindicale;

c) drepturile si indatoririle membrilor;

d) modul de stabilire si incasare a cotizatiei;

e) organele de conducere, denumirea acestora, modul de alegere si de revocare, durata mandatelor si atributiile lor;

f) conditiile si normele de deliberare pentru modificarea statutului si de adoptare a hotararilor;

g) marimea si compunerea patrimoniului initial;

h) divizarea, comasarea sau dizolvarea organizatiei sindicale, transmiterea ori, dupa caz, lichidarea patrimoniului, cu specificarea ca bunurile date in folosinta de catre stat vor fi restituite acestuia.

Statutele nu pot sa contina prevederi contrare Constitutiei si legilor.

Organizatiile sindicale au dreptul de a-si elabora reglementari proprii, de a-si alege liber reprezentantii, de a-si organiza gestiunea si activitatea si de a-si formula programe proprii de actiune, cu respectarea legii.

Este interzisa autoritatilor publice si patronatelor orice interventie de natura sa limiteze ori sa intrerupa exercitarea drepturilor prevazute anterior.

Munca suplimentara nu poate fi efectuata fara acordul salariatului, cu exceptia cazului de forta majora sau pentru lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori inlaturarii consecintelor unui accident.

La solicitarea angajatorului salariatii pot efectua munca suplimentara.

Munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 30 de zile dupa efectuarea acesteia.

In aceste conditii salariatul beneficiaza de salariul corespunzator pentru orele prestate peste programul normal de lucru.

In cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in luna urmatoare, munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei acesteia.

Sporul pentru munca suplimentara se stabileste prin negociere, in cadrul contractului colectiv de munca sau, dupa caz, al contractului individual de munca, si nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza.

Tinerii in varsta de pana la 18 ani nu pot presta munca suplimentara.

Durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare.

Prin exceptie, durata timpului de munca, ce include si orele suplimentare, poate fi prelungita peste 48 de ore pe saptamana, cu conditia ca media orelor de munca, calculata pe o perioada de referinta de 3 luni calendaristice, sa nu depaseasca 48 de ore pe saptamana.

– tichetele de masa.

- tichetele de cresa;

- tichetele cadou;

- tichetele de vacanta;

Ce se intampla insa cu tichetele de masa acordate unor categorii de angajati, scutiti de la plata impozitului pe veniturile din salarii (ex.programatorii) ?

Conform ordonantei mentionate bonurile de masa sunt asimilate veniturilor salariale.

Insa in cazul programatorilor aceste venituri se considera ca si venituri nesalariale : conform art. 55 , alin. 4 lit. l CF, nu sunt venituri salariale si nu sunt impozabile urmatoarele: “ veniturile din salarii, ca urmare a activităţii de creare de programe pentru calculator; încadrarea în activitatea de creaţie de programe pentru calculator se face prin ordin comun al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei, al ministrului comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei şi al ministrului finanţelor publice”

Prin urmare, si bonurile de masa acordate vor fi considerate venituri nesalariale si astfel nici cota de 16% nu se va aplica asupra acestora.

a) dreptul la salarizare pentru munca depusa;

b) dreptul la repaus zilnic si saptamanal;

c) dreptul la concediu de odihna anual;

d) dreptul la egalitate de sanse si de tratament;

e) dreptul la demnitate in munca;

f) dreptul la securitate si sanatate in munca;

g) dreptul la acces la formarea profesionala;

h) dreptul la informare si consultare;

i) dreptul de a lua parte la determinarea si ameliorarea conditiilor de munca si a mediului de munca;

j) dreptul la protectie in caz de concediere;

k) dreptul la negociere colectiva si individuala;

l) dreptul de a participa la actiuni colective;

m) dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat.

Salariatului ii revin, in principal, urmatoarele obligatii:

a) obligatia de a realiza norma de munca sau, dupa caz, de a indeplini atributiile ce ii revin conform fisei postului;

b) obligatia de a respecta disciplina muncii;

c) obligatia de a respecta prevederile cuprinse in regulamentul intern, in contractul colectiv de munca aplicabil, precum si in contractul individual de munca;

d) obligatia de fidelitate fata de angajator in executarea atributiilor de serviciu;

e) obligatia de a respecta masurile de securitate si sanatate a muncii in unitate;

f) obligatia de a respecta secretul de serviciu.

angajatorul are, in principal, urmatoarele drepturi:

a) sa stabileasca organizarea si functionarea unitatii;

b) sa stabileasca atributiile corespunzatoare pentru fiecare salariat, in conditiile legii si/sau in conditiile contractului colectiv de munca aplicabil, incheiat la nivel national, la nivel de ramura de activitate sau de grup de unitati;

c) sa dea dispozitii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalitatii lor;

d) sa exercite controlul asupra modului de indeplinire a sarcinilor de serviciu;

e) sa constate savarsirea abaterilor disciplinare si sa aplice sanctiunile corespunzatoare, potrivit legii, contractului colectiv de munca aplicabil si regulamentului intern.

Angajatorului in revin, in principal, urmatoarele obligatii:

a) sa informeze salariatii asupra conditiilor de munca si asupra elementelor care privesc desfasurarea relatiilor de munca;

b) sa asigure permanent conditiile tehnice si organizatorice avute in vedere la elaborarea normelor de munca si conditiile corespunzatoare de munca;

c) sa acorde salariatilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de munca aplicabil si din contractele individuale de munca;

d) sa comunice periodic salariatilor situatia economica si financiara a unitatii, cu exceptia informatiilor sensibile sau secrete, care, prin divulgare, sunt de natura sa prejudicieze activitatea unitatii. Periodicitatea comunicarilor se stabileste prin negociere in contractul colectiv de munca aplicabil;

e) sa se consulte cu sindicatul sau, dupa caz, cu reprezentantii salariatilor in privinta deciziilor susceptibile sa afecteze substantial drepturile si interesele acestora;

f) sa plateasca toate contributiile si impozitele aflate in sarcina sa, precum si sa retina si sa vireze contributiile si impozitele datorate de salariati, in conditiile legii;

g) sa infiinteze registrul general de evidenta a salariatilor si sa opereze inregistrarile prevazute de lege;

h) sa elibereze, la cerere, toate documentele care atesta calitatea de salariat a solicitantului;

i) sa asigure confidentialitatea datelor cu caracter personal ale salariatilor.

Este cert ca pensiile in Romania sunt mici, la fel cum este stiut ca nu exista resurse pentru cresterea acestora. Pe de alta parte, nivelul contributiilor angajatilor din tara noastra este foarte ridicat. Care este atunci cauza? Pe scurt, situatia este datorata numarului foarte mare de pensionari din tara noastra, raportat la persoanele active platitoare de contributii.

O alta cauza este derivata din faptul ca rezervele acumulate din contributiile istorice ale actualilor pensionari nu exista si prin urmare, pensiile sunt platite doar din contributiile prezente.

Tara                                          Pensie medie stat EUR

Luxemburg                             3000

Danemarca                             1411

Italia                                          1141

Cipru                                         1133

Franta                                       1108

Suedia                                      1060

Finlanda                                   1050

Austria                                     1026

Spania                                       877

Irlanda                                       860

Belgia                                        847

Germania                                 791

Olanda                                      686

Malta                                         615

Grecia                                       600

Marea Britanie                       460

Polonia                                     437

Cehia                                         396

Portugalia                                354

Slovacia                                    351

Slovenia                                   351

Ungaria                                    332

Estonia                                     288

Letonia                                    258

Lituania                                   220

Romania                                 177

Bulgaria                                  145

In cadrul acestora activitatea angajatilor este foarte segmentata si se deruleaza in mici echipe, fiecare specializata intr-un anumit tip de operatiune.

In astfel de structuri organizationale este foarta importanta stabilirea unui sistem de masurare a perfomantei angajatilor.

Iata un exemplu:

Presupunem ca intr-un astfel de centru de operatiuni opereaza o mica echipa de 3 persoane ,fiecare platita cu 30.000 ron/an, care proceseaza facturi de achizitii.

Sunt in jur de 48.000 facturi pe luna care asteapta procesare.

Una din aceste persoane (angajatul A) si-a petrecut intr-o dimineata o jumatate de ora intr-o convorbire telefonica privata, utilizand resursele firmei, costul total al convorbirii fiind estimat la 40 ron.

O a doua persoana (Angajatul B) intarzie la lucru o jumatate de ora.

Analizand aceasta situatie se pot desprinde diverse masuri de masurare a perfomantei.

1. Numarul de facturi procesate de un agajat intr-o saptamana:

48.000 /(4 *3) = 4.000

2. Numarul de facturi procesate de un angajat intr-o ora:

4.000/ (5zile * 8 ore/zi) = 100

3. Pierderea cauzata de cei doi angajati ca urmare a intreruperii care o jumatate de ora a activitatii:

- costul cu un angajat pe o saptamana = 30.000 ron / 52 saptamani = 577 ron

- costul pe factura procesata = 577 ron/4.000 = 0.14 ron

Nota: Un an presupunem ca este format din 52 de saptamani.

Pierderea cauzata de angajatul A = costul convorbirii telefonice + nr de facturi procesabile intr-o jumatate de ora * costul pe factura procesata = 40 ron + 100 * 0.14 ron = 54 ron

Pierderea cauzata de angajatul B = 100 *0.14 = 14 ron

- document pentru calculul drepturilor băneşti cuvenite salariaţilor, precum şi al contribuţiilor şi al altor sume datorate;

- document justificativ de înregistrare în contabilitate.

Se întocmeşte într-un exemplar sau în două exemplare, după caz, lunar, pe secţii, ateliere, servicii etc., pe baza documentelor de evidenţă a timpului lucrat efectiv, a documentelor de centralizare a salariilor individuale pentru muncitorii salarizaţi în acord etc., a evidenţei şi a documentelor privind reţinerile legale, a listelor de avans chenzinal, concediilor de odihnă, certificatelor medicale.

Se semnează, pentru confirmarea exactităţii calculelor, de către persoana care determină salariul cuvenit şi întocmeşte statul de salarii.

Coloanele libere din partea de reţineri a statelor de salarii urmează a fi completate cu alte feluri de reţineri legale decât cele nominalizate în formular.

Pentru centralizarea la nivelul unităţii a salariilor şi a elementelor componente ale acestora, inclusiv a reţinerilor, se pot utiliza aceleaşi formulare de state de salarii.

Plăţile făcute în cursul lunii, cum sunt: avansul chenzinal, lichidările, indemnizaţiile de concediu etc. se includ în statele de salarii, pentru a cuprinde astfel întreaga sumă a salariilor calculate şi toate reţinerile legale din perioada de decontare respectivă.

Circulă:

- la persoanele autorizate să exercite controlul financiar preventiv şi să aprobe plata (exemplarul 1);

- la casieria unităţii pentru efectuarea plăţii sumelor cuvenite (exemplarul 1), după caz;

- la compartimentul financiar-contabil, pentru înregistrarea în contabilitate (exemplarul 1);

- la compartimentul care a întocmit statele de salarii (exemplarul 2), care va servi la acordarea vizei atunci când se solicită plata salariilor neridicate, după caz.

Se arhivează:

- la compartimentul financiar-contabil, separat de celelalte acte justificative de plăţi (exemplarul 1);

- la compartimentul care a întocmit statele de salarii (exemplarul 2), după caz.

Conţinutul minimal obligatoriu de informaţii al formularului este următorul:

- denumirea unităţii, secţiei, serviciului etc.;

- denumirea formularului; întocmit pentru luna, anul;

- numele şi prenumele; venitul brut; contribuţia individuală de asigurări sociale; contribuţia individuală la bugetul asigurărilor pentru şomaj; contribuţia pentru asigurări sociale de sănătate; cheltuieli profesionale; venitul net; deducere personală de bază; deduceri suplimentare; venitul bază de calcul; impozitul calculat şi reţinut; salariul net;

- semnături: conducătorul unităţii, conducătorul compartimentului financiar-contabil, persoana care îl întocmeşte.

Formatul formularului este atasat aici.

Fac exceptie de la prevederile alin. precedent situatiile in care prin lege sunt prevazute incompatibilitati pentru cumulul unor functii.

Salariatii care cumuleaza mai multe functii sunt obligati sa declare fiecarui angajator locul unde exercita functia pe care o considera de baza.

Cumulul de funcţii presupune existenţa mai multor contracte de muncă.