Depunerea prin mijloace electronice a formularului (318) “Cerere de rambursare a TVA pentru persoanele impozabile stabilite in Romania” si a formularului (319) “Declaratie de ajustare a pro-ratei”

Cuprins:

Art. 1. — Formularul (318) „Cerere de rambursare a taxei pe valoarea adaugata pentru persoanele impozabile stabilite in Romania, depusa potrivit art. 147 2 alin. (2) din Codul fiscal” si formularul (319) „Declaratie de ajustare a pro-ratei, potrivit dispozitiilor art. 147 2 alin. (2) din Codul fiscal si ale pct. 49 1 alin. (8) din normele metodologice”, aprobate prin Ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala nr. 3/2010 pentru aprobarea Procedurii de primire a cererilor de rambursare a TVA achitate de catre persoanele impozabile stabilite in Romania pentru importuri si achizitii de bunuri/servicii efectuate in alt stat membru al Uniunii Europene, se depun prin intermediul portalului electronic pus la dispozitie de Agentia Nationala de Administrare Fiscala.

Art. 2. — Semnarea formularelor prevazute la art. 1 se realizeaza prin utilizarea certificatului digital calificat emis de un furnizor de servicii de certificare, acreditat in conditiile Legii nr. 455/2001 privind semnatura electronica.

Art. 3. — Utilizarea certificatelor digitale calificate, emise in conditiile Legii nr. 455/2001, se face potrivit dispozitiilor cap. III din Ordinul ministrului finantelor publice nr. 858/2008 privind depunerea declaratiilor fiscale prin mijloace electronice de transmitere la distanta, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 4. — Persoana fizica straina care nu are obligatia inregistrarii fiscale in Romania si care solicita inregistrarea certificatului digital calificat pentru depunerea formularelor prevazute la art. 1 inscrie, in rubrica „CNP” din „Documentul de confirmare a certificatului digital calificat” si in rubrica „CNP/NIF” din formularul (150) „Cerere pentru utilizarea unui certificat digital calificat”, aprobate prin Ordinul ministrului economiei si finantelor nr. 858/2008, cu modificarile si completarile ulterioare, un cod alfanumeric format din data nasterii si codul ISO 3166 — alpha 2 al tarii de rezidenta.

Art. 5. — (1) Persoana imputernicita pentru depunerea formularelor prevazute la art. 1 transmite formularul (150) „Cerere pentru utilizarea unui certificat digital calificat” organului fiscal competent pentru administrarea contribuabilului, la

registratura sau prin posta cu confirmare de primire.

(2) Cererea prevazuta la alin. (1) se transmite insotita de documentul de identitate al persoanei fizice care solicita dreptul de utilizare a certificatului digital calificat, in original sau in copie legalizata, precum si de documentul eliberat de contribuabilul pentru care se depun formularele prevazute la art. 1, din care rezulta dreptul solicitantului de a semna respectivele formulare pentru contribuabil, in original sau copie legalizata.

(3) Pentru documentele prevazute la alin. (2) emise intr-o limba straina se aplica prevederile art. 8 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 6. — Directia generala proceduri pentru administrarea veniturilor, Directia generala de tehnologia informatiei, Directia generala de administrare a marilor contribuabili, precum si directiile generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti vor duce la indeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 7. — Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

(1) Plăţile de dobânzi şi redevenţe ce provin din România sunt exceptate de la orice impozite aplicate asupra acelor plăţi în România, fie prin reţinere la sursă, fie prin declarare, cu condiţia ca beneficiarul efectiv al dobânzilor sau redevenţelor să fie o întreprindere din alt stat membru sau un sediu permanent al unei întreprinderi dintr-un stat membru situat în alt stat membru.

(2) O plată făcută de o întreprindere rezidentă în România sau de către un sediu permanent situat în România trebuie să fie considerată ca provenind din România, denumită în continuare stat sursă.

(3) Un sediu permanent este tratat ca plătitor al dobânzilor sau redevenţelor doar în măsura în care acele plăţi reprezintă cheltuieli deductibile fiscal pentru sediul permanent din România.

(4) O întreprindere a unui stat membru va fi tratată ca beneficiar efectiv al dobânzilor şi redevenţelor doar dacă primeşte acele plăţi pentru beneficiul său propriu, şi nu ca un intermediar pentru o altă persoană, cum ar fi un agent, un mandatar sau semnatar autorizat.

(5) Un sediu permanent trebuie să fie tratat ca beneficiar efectiv al dobânzilor sau redevenţelor:

a) dacă creanţa sau dreptul de utilizare a informaţiei, în privinţa căreia plăţile de dobânzi sau redevenţe iau naştere, este efectiv legată de acel sediu permanent; şi

b) dacă plăţile de dobânzi sau redevenţe reprezintă venituri cu privire la care acel sediu permanent este supus, în statul membru în care este situat, unuia dintre impozitele menţionate la art. 12420 lit. a) pct. (iii) sau, în cazul Belgiei, “impozitului nerezidenţilor/belasting der niet-verblijfhouders” ori, în cazul Spaniei, “impozitului asupra venitului nerezidenţilor” sau unui impozit care este identic sau în mod substanţial similar şi care este aplicat după data de intrare în vigoare a prezentului capitol, suplimentar sau în locul acelor impozite existente.

(6) Dacă un sediu permanent al unei întreprinderi a unui stat membru este considerat ca plătitor sau ca beneficiar efectiv al dobânzilor ori redevenţelor, nicio altă parte a întreprinderii nu va fi tratată ca plătitor sau ca beneficiar efectiv al acelor dobânzi ori redevenţe, în sensul prezentului articol.

(7) Prezentul articol trebuie să se aplice numai în cazul în care întreprinderea care este plătitor sau întreprinderea al cărei sediu permanent este considerat plătitor al dobânzilor ori redevenţelor este o întreprindere asociată a întreprinderii care este beneficiarul efectiv sau al cărei sediu permanent este tratat ca beneficiarul efectiv al acelor dobânzi ori al acelor redevenţe.

(8) Prevederile prezentului articol nu se aplică dacă dobânzile sau redevenţele sunt plătite de către ori către un sediu permanent situat într-un stat terţ al unei întreprinderi dintr-un stat membru şi activitatea întreprinderii este, în întregime sau parţial, desfăşurată prin acel sediu permanent.

(9) Prevederile prezentului articol nu împiedică România să ia în considerare, la determinarea impozitului pe profit, atunci când aplică legislaţia sa fiscală, dobânzile sau redevenţele primite de către întreprinderile rezidente, de sediile permanente ale întreprinderilor rezidente în România sau de către sediile permanente situate în România.

(10) Prevederile prezentului capitol nu se vor aplica unei întreprinderi a altui stat membru sau unui sediu permanent al unei întreprinderi a altui stat membru, atunci când condiţiile stabilite la art. 12420 lit. b) nu au fost menţinute pentru o perioadă neîntreruptă de cel puţin 2 ani.

(11) Îndeplinirea cerinţelor stabilite de prezentul articol şi de art. 12420 va fi dovedită la data plăţii dobânzilor sau redevenţelor printr-o atestare. Dacă îndeplinirea cerinţelor stabilite în prezentul articol nu a fost atestată la data plăţii, se va aplica reţinerea impozitului la sursă.

(13) În sensul alin. (11), atestarea care va fi prezentată în legătură cu fiecare contract de plată trebuie să fie valabilă pentru un an de la data emiterii acestei atestări şi va conţine următoarele informaţii:

a) dovada rezidenţei, în scopul impozitării, pentru întreprinderea care primeşte dobânzi sau redevenţe din România şi, când este necesar, dovada existenţei unui sediu permanent atestat de autoritatea fiscală a statului membru în care întreprinderea care primeşte dobânzi sau redevenţe este rezidentă pentru scopuri fiscale sau în care este situat sediul permanent;

b) deţinerea dreptului de beneficiar efectiv al dobânzilor sau redevenţelor de către întreprinderea care primeşte astfel de plăţi, în conformitate cu prevederile alin. (4), sau existenţa condiţiilor în conformitate cu prevederile alin. (5), când un sediu permanent este beneficiarul plăţii;

c) îndeplinirea cerinţelor, în conformitate cu prevederile art. 12420 lit. a) pct. (iii), în cazul întreprinderii primitoare;

d) o deţinere minimă, în conformitate cu prevederile art. 12420 lit. b);

e) perioada pentru care deţinerea la care se face referire la lit. d) a existat.

Se poate solicita în plus justificarea legală pentru plăţile din cadrul contractului, de exemplu se poate solicita contractul de împrumut sau contractul de licenţă.

(14) Dacă cerinţele pentru acordarea scutirii încetează să fie îndeplinite, întreprinderea primitoare sau sediul permanent va informa imediat întreprinderea plătitoare sau sediul permanent plătitor.

(15) Dacă respectiva întreprindere plătitoare sau sediul permanent a reţinut impozitul la sursă asupra venitului ce urma să fie scutit de impozit, conform prezentului articol, aceasta poate face o cerere pentru restituirea acestui impozit reţinut la sursă. În acest sens se va solicita informaţia specificată la alin. (13). Cererea pentru restituirea impozitului trebuie să fie transmisă în cadrul termenului legal de prescripţie.

(16) Impozitul reţinut la sursă în plus va fi restituit într-un interval de un an de la primirea cererii de restituire a impozitului şi a informaţiilor doveditoare pe care le poate solicita în mod rezonabil. Dacă impozitul reţinut la sursă nu a fost restituit în perioada menţionată, întreprinderea primitoare sau sediul permanent va fi îndreptăţit, la expirarea anului în cauză, să solicite dobânda asupra sumei reprezentând impozitul care trebuie restituit. Dobânda solicitată se va calcula corespunzător prevederilor Codului de procedură fiscală.

Instructiuni privind capitolul:

E. DATE PRIVIND VECTORUL FISCAL

Rândul 1. Taxa pe valoarea adăugată

Se marchează cu “X” de către contribuabilii care solicită înregistrarea ca persoană impozabilă în scopuri de TVA.

La înfiinţare

Rândul 1.1. Se estimează cifra de afaceri pe care contribuabilul preconizează să o realizeze în perioada rămasă până la sfârşitul anului calendaristic, din operaţiuni taxabile şi/sau scutite cu drept de deducere, incluzând şi operaţiunile scutite fără drept de deducere prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. a), b), e) şi f) din Codul fiscal, dacă acestea nu sunt accesorii activităţii principale, cu excepţia următoarelor:

- livrările de active fixe corporale sau necorporale, astfel cum sunt definite la art. 125^1 alin.

(2) pct. 3 din Codul fiscal;

- livrările intracomunitare de mijloace de transport noi, scutite conform art. 143 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal.

Rândul 1.2 se marchează cu “X” în cazul contribuabililor care optează pentru aplicarea regimului normal de TVA, deşi estimează că vor realiza o cifră de afaceri inferioară plafonului de scutire prevăzut la art. 152 alin. (1) din Codul fiscal, constituită din operaţiuni taxabile şi/sau scutite cu drept de deducere, incluzând şi operaţiunile scutite fără drept de deducere prevăzute la art. 141 alin.

(2) lit. a), b), e) şi f) din Codul fiscal, dacă acestea nu sunt accesorii activităţii principale, cu excepţia următoarelor:

- livrările de active fixe corporale sau necorporale, astfel cum sunt definite la art. 125^1 alin.

(2) pct. 3 din Codul fiscal;

- livrările intracomunitare de mijloace de transport noi, scutite conform art. 143 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal.

Plafonul de scutire prevăzut la art. 152 alin. (1) din Codul fiscal se determină proporţional cu perioada rămasă de la înfiinţare şi până la sfârşitul anului, fracţiunea de lună considerându-se o lună calendaristică întreagă.

Rândul 1.3 se marchează cu “X” de către persoanele impozabile care realizează în exclusivitate operaţiuni care nu dau drept de deducere a TVA.

Rândul 1.4 se marchează cu “X” în cazul contribuabililor care efectuează operaţiuni în afara României care dau drept de deducere a TVA, conform art. 145 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal.

Rândul 1.5 se marchează cu “X” în cazul contribuabililor care optează pentru taxarea operaţiunilor scutite, conform art. 141 alin. (3) din Codul fiscal.

Ulterior înregistrării fiscale

Rândurile 1.6 – 1.9 se completează numai în cazul în care s-a bifat căsuţa 2 de la lit. A.

Se marchează cu “X” în funcţie de tipul înregistrării ca persoană impozabilă în scopuri de TVA: înregistrare prin depăşirea plafonului de scutire sau prin opţiune.

Rândul 1.10 se completează în cazul în care s-a bifat căsuţa 2 de la lit. A şi numai dacă, ca urmare a stabilirii cifrei de afaceri realizate în anul precedent, se modifică perioada fiscală.

Rândul 1.11. Perioada fiscală

Se marchează cu “X” perioada fiscală valabilă la data solicitării înregistrării sau ulterior înregistrării în scopuri de TVA.

Persoana impozabilă care se înregistrează în cursul anului declară cu ocazia înregistrării cifrei de afaceri pe care preconizează să o realizeze în perioada rămasă până la sfârşitul anului calendaristic. Dacă cifra de afaceri estimată nu depăşeşte plafonul prevăzut la art. 156^1 alin. (2) din Codul fiscal, recalculat corespunzător numărului de luni rămase până la sfârşitul anului calendaristic, persoana impozabilă va depune deconturi trimestriale în anul înregistrării.

Întreprinderile mici care se înregistrează în scopuri de TVA în cursul anului declară cu ocazia înregistrării cifra de afaceri realizată, recalculată în baza activităţii corespunzătoare unui an calendaristic întreg. Dacă această cifră depăşeşte plafonul prevăzut la art. 156^1 alin. (2) din Codul fiscal, în anul respectiv, perioada fiscală va fi luna calendaristică. Dacă această cifră de afaceri recalculată nu depăşeşte plafonul prevăzut la art. 156^1 alin. (2) din Codul fiscal, persoana impozabilă va utiliza trimestrul calendaristic ca perioadă fiscală.

În cazul în care contribuabilul foloseşte, ca perioadă fiscală, semestrul sau anul calendaristic, se va înscrie numărul actului prin care organul fiscal a aprobat utilizarea acestei perioade fiscale.

Scoatere din evidenţă ca persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA

Rândurile 1.12 şi 1.13 se completează numai în cazul în care s-a bifat căsuţa 2 de la lit. A. Se marchează cu “X” în funcţie de tipul scoaterii din evidenţă ca persoană impozabilă

înregistrată în scopuri de TVA.

Data scoaterii din evidenţă se stabileşte conform prevederilor titlului VI “Taxa pe valoarea adăugată” din Codul fiscal.

Rândul 2. Impozit pe profit

La înregistrarea iniţială se marchează cu “X” numai de către contribuabilii care, potrivit legii, au obligaţia să declare acest impozit.

Rândurile 2.1 şi 2.2 se marchează cu “X”, după caz, în funcţie de tipul modificării: luare în evidenţă sau scoatere din evidenţă, ulterior înregistrării fiscale, dacă s-a bifat căsuţa 2 de la lit. A.

Atenţie! Data solicitării scoaterii din evidenţă ca plătitor de impozit pe profit se completează numai cu o dată ulterioară celei de depunere a declaraţiei de menţiuni.

Rândurile 2.3.1 şi 2.3.2. Se marchează cu “X” perioada fiscală valabilă la data solicitării înregistrării sau ulterior înregistrării.

Rândul 3. Accize

La înregistrarea iniţială se marchează cu “X” de către contribuabilii care, conform legilor în vigoare, devin plătitori de accize.

Rândurile 3.1 şi 3.2 se marchează cu “X”, după caz, în funcţie de tipul modificării: luare în evidenţă sau scoatere din evidenţă, ulterior înregistrării fiscale, dacă s-a bifat căsuţa 2 de la lit. A.

Atenţie! Data solicitării scoaterii din evidenţă ca plătitor de accize se completează numai cu o dată ulterioară celei de depunere a declaraţiei de menţiuni.

Rândul 4. Impozit la ţiţeiul din producţia internă

La înregistrarea iniţială se marchează cu “X” numai de contribuabilii care, potrivit legii, au obligaţia să declare acest impozit.

Rândurile 4.1 şi 4.2 se marchează cu “X”, după caz, în funcţie de tipul modificării: luare în evidenţă sau scoatere din evidenţă, ulterior înregistrării fiscale, dacă s-a bifat căsuţa 2 de la lit. A.

Atenţie! Data solicitării scoaterii din evidenţă ca plătitor de impozit la ţiţeiul din producţia internă se completează numai cu o dată ulterioară celei de depunere a declaraţiei de menţiuni.

Rândul 5. Impozit pe veniturile din salarii şi pe venituri asimilate salariilor

La înregistrarea iniţială se marchează cu “X” numai de contribuabilii care, potrivit legii, au obligaţia să declare acest impozit.

Rândurile 5.1 şi 5.2 se marchează cu “X”, după caz, în funcţie de tipul modificării: luare în evidenţă sau scoatere din evidenţă, ulterior înregistrării fiscale, dacă s-a bifat căsuţa 2 de la lit. A.

Atenţie! Data solicitării scoaterii din evidenţă ca plătitor de impozit pe veniturile din salarii şi pe venituri asimilate salariilor se completează numai cu o dată ulterioară celei de depunere a declaraţiei de menţiuni.

Rândurile 5.3.1 – 5.3.3. Se marchează cu “X” perioada fiscală valabilă la data solicitării înregistrării sau ulterior înregistrării.

Rândul 6. Contribuţia pentru asigurări sociale de sănătate

La înregistrarea iniţială se marchează cu “X” numai de contribuabilii care au obligaţia să declare această contribuţie, potrivit Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare.

Rândurile 6.1 şi 6.2 se marchează cu “X”, după caz, în funcţie de tipul modificării: luare în evidenţă sau scoatere din evidenţă, ulterior înregistrării fiscale, dacă s-a bifat căsuţa 2 de la lit. A.

Data luării în evidenţă sau scoaterii din evidenţă se stabileşte conform reglementărilor legale în materie.

Rândurile 6.3.1 – 6.3.3. Se marchează cu “X” perioada fiscală valabilă la data solicitării înregistrării sau ulterior înregistrării.

Rândul 7. Contribuţia de asigurări pentru şomaj

La înregistrarea iniţială se marchează cu “X” numai de contribuabilii care au obligaţia să declare această contribuţie, potrivit Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare.

Rândurile 7.1 şi 7.2 se marchează cu “X”, după caz, în funcţie de tipul modificării: luare în evidenţă sau scoatere din evidenţă, ulterior înregistrării fiscale, dacă s-a bifat căsuţa 2 de la lit. A.

Data luării în evidenţă sau scoaterii din evidenţă se stabileşte conform reglementărilor legale în materie.

Rândurile 7.3.1 – 7.3.3. Se marchează cu “X” perioada fiscală valabilă la data solicitării înregistrării sau ulterior înregistrării.

Rândul 8. Contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale

La înregistrarea iniţială se marchează cu “X” numai de contribuabilii care au obligaţia să declare această contribuţie, potrivit Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, republicată.

Rândurile 8.1 şi 8.2 se marchează cu “X”, după caz, în funcţie de tipul modificării: luare în evidenţă sau scoatere din evidenţă, ulterior înregistrării fiscale, dacă s-a bifat căsuţa 2 de la lit. A.

Data luării în evidenţă sau scoaterii din evidenţă se stabileşte conform reglementărilor legale în materie.

Rândurile 8.3.1 – 8.3.3. Se marchează cu “X” perioada fiscală valabilă la data solicitării înregistrării sau ulterior înregistrării.

Rândul 9. Contribuţia de asigurări sociale

La înregistrarea iniţială se marchează cu “X” numai de contribuabilii care au obligaţia să declare această contribuţie, potrivit Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare.

Rândurile 9.1 şi 9.2 se marchează cu “X”, după caz, în funcţie de tipul modificării: luare în evidenţă sau scoatere din evidenţă, ulterior înregistrării fiscale, dacă s-a bifat căsuţa 2 de la lit. A.

Data luării în evidenţă sau scoaterii din evidenţă se stabileşte conform reglementărilor legale în materie.

Rândurile 9.3.1 – 9.3.3. Se marchează cu “X” perioada fiscală valabilă la data solicitării înregistrării sau ulterior înregistrării.

Rândul 10. Contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale

La înregistrarea iniţială se marchează cu “X” numai de contribuabilii care au obligaţia să declare această contribuţie, potrivit Legii nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, cu modificările ulterioare.

Rândurile 10.1 şi 10.2 se marchează cu “X”, după caz, în funcţie de tipul modificării: luare în evidenţă sau scoatere din evidenţă, ulterior înregistrării fiscale, dacă s-a bifat căsuţa 2 de la lit. A.

Data luării în evidenţă sau scoaterii din evidenţă se stabileşte conform reglementărilor legale în materie.

Rândurile 10.3.1 – 10.3.3. Se marchează cu “X” perioada fiscală valabilă la data solicitării înregistrării sau ulterior înregistrării.

Rândul 11. Contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii

La înregistrarea iniţială se marchează cu “X” de contribuabilii care au obligaţia să declare această contribuţie, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi

indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Rândurile 11.1 şi 11.2 se marchează cu “X”, după caz, în funcţie de tipul modificării: luare în evidenţă sau scoatere din evidenţă, ulterior înregistrării fiscale, dacă s-a bifat căsuţa 2 de la lit. A.

Data luării în evidenţă sau scoaterii din evidenţă se stabileşte conform reglementărilor legale în materie.

Rândurile 11.3.1 – 11.3.3. Se marchează cu “X” perioada fiscală valabilă la data solicitării înregistrării sau ulterior înregistrării.

Rândul 12. Redevenţe miniere

La înregistrarea iniţială se marchează cu “X” numai de contribuabilii care, potrivit legii, au obligaţia să declare această taxă.

Rândurile 12.1 şi 12.2 se marchează cu “X”, după caz, în funcţie de tipul modificării: luare în evidenţă sau scoatere din evidenţă, ulterior înregistrării fiscale, dacă s-a bifat căsuţa 2 de la lit. A.

Rândul 13. Redevenţe petroliere

La înregistrarea iniţială se marchează cu “X” numai de contribuabilii care, potrivit legii, au obligaţia să declare această taxă.

Rândurile 13.1 şi 13.2. Se marchează cu “X”, după caz, în funcţie de tipul modificării: luare în evidenţă sau scoatere din evidenţă, ulterior înregistrării fiscale, dacă s-a bifat căsuţa 2 de la lit. A.

Astfel, în materia TVA, Hotărârea pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, prevede:

- introducerea unor prevederi de natură să clarifice persoanele care trebuie să prezinte certificatul de cazier judiciar în vederea înscrierii în Registrul operatorilor intracomunitari, respectiv numai asociaţii şi administratorii societăţilor comerciale;

- introducerea de prevederi privind cota aplicabilă pentru ajustarea bazei de impozitare în cazul în care intervin anumite evenimente precum anularea operaţiunii, refuzuri, retururi, acordarea de reduceri de preţ ş.a.;

- reglementarea unor prevederi referitoare la efectuarea de regularizări privind facturile emise de către furnizori/prestatori pentru avansurile parţiale sau integrale încasate, precum şi privind facturile emise înainte de livrare/prestare pentru contravaloarea parţială sau integrală a bunurilor livrate/serviciilor prestate, pentru a se aplica cota în vigoare la data faptului generator de taxă;

- înlocuirea referirilor la cota de TVA de 19%, unde este cazul, cu referiri la cota de TVA de 24%.

În materia accizelor, se are în vedere:

- introducerea precizărilor aferente aplicării noilor prevederi cu privire la posibilitatea depozitării produselor accizabile în regim suspensiv de accize, în alte locuri decât cele autorizate ca antrepozite fiscale de producţie;

- precizarea locurilor unde pot avea loc operaţiunile de aditivare sau amestecuri cu biomasă a produselor energetice;

- introducerea precizărilor cu privire la calculul garanţiilor în cazul antrepozitelor fiscale de producţie şi a expeditorilor înregistraţi;

- introducerea precizărilor cu privire la documentele necesare reautorizării antrepozitarilor autorizaţi;

- introducerea precizărilor necesare aplicării dispoziţiilor tranzitorii, în cazul antrepozitelor fiscale de depozitare a căror autorizaţie îşi încetează valabilitatea la 1 septembrie 2010;

- introducerea unor precizări cu privire la situaţiile de restituire a accizelor în cazul produselor accizabile livrate la export, ca urmare desfiinţării antrepozitelor fiscale de depozitare;

- precizarea documentelor necesare a fi prezentate Comisiei de autorizare pentru încadrarea altor produse în grupa produselor energetice, în funcţie de destinaţia produselor respective;

- revizuirea precizărilor cu privire la acordarea exceptării de la plata accizelor în cazul produselor energetice care sunt utilizate într-un alt scop decât drept combustibil sau carburant ori în domenii de utilizare specifice;

- revizuirea documentaţiilor necesare autorizării operatorilor economici în calitate de destinatari înregistraţi, expeditori înregistraţi, importatori autorizaţi sau utilizatori finali de produse accizabile;

- explicitarea cazurilor de revocare a autorizaţiilor în cazul expeditorilor înregistraţi şi a importatorilor autorizaţi;

- clarificarea regimului documentelor fiscale aferente produselor accizabile eliberate pentru consum.

Astfel, conform Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cuvenite sau aflate în plată, următoarele categorii de pensii: pensiile militare de stat, pensiile de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, pensiile de serviciu ale personalului diplomatic şi consular, pensiile de serviciu ale funcţionarilor publici parlamentari, pensiile de serviciu ale deputaţilor şi senatorilor, pensiile de serviciu ale personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă şi pensiile de serviciu ale personalului Curţii de Conturi, vor deveni pensii în înţelesul Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare prevăzute.

Recalcularea pensiilor de serviciu stabilite în baza unor acte normative cu caracter special se realizează conform algoritmului de calcul utilizat de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare.

Pentru recalcularea pensiilor de serviciu din sistemul militar, documentele doveditoare, necesare stabilirii punctajului pensiei recalculate, se solicită de către pensionari, urmând a se depune de către aceştia, la structurile de pensii din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor precum şi Serviciul Român de Informaţii de la care primesc drepturile de pensie.

Recalcularea pensiilor se realizează de către instituţiile în evidenţa cărora se află persoanele beneficiare.

Recalcularea pensiilor de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, pensiilor de serviciu ale personalului diplomatic şi consular, pensiilor de serviciu ale funcţionarilor publici parlamentari, pensiilor de serviciu ale deputaţilor şi senatorilor, pensiile de serviciu ale personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă şi pensiile de serviciu ale personalului Curţii de Conturi, se realizează prin determinarea punctajului mediu anual, şi a cuantumului fiecărei pensii, utilizând-se algoritmul de calcul prevăzut de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare şi respectându-se metodologia stabilită prin hotărârea de guvern.

În cazul persoanelor cărora, la data stabilirii pensiei de serviciu, li s-a determinat şi punctajul mediu anual în sistemul public, potrivit Legii nr.19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, în cadrul procesului de recalculare li se atribuie acel punctaj mediu anual şi cuantumul pensiei din sistemul public corespunzător acestuia.

În situaţia persoanelor cărora, la data stabilirii pensiei de serviciu, nu li s-a calculat punctaj mediu anual în sistemul public întrucât nu erau îndeplinite condiţiile de vârstă şi/sau de stagiu de cotizare prevăzute de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, recalcularea se efectuează considerându-se a fi îndeplinite aceste condiţii.

Recalcularea pensiilor de serviciu în cazul acestei categorii, se face prin determinarea punctajului mediu anual în sistemul public, pe baza documentelor existente în dosarele de pensii.

Pensiile recalculate conform prevederilor Legii nr. 119/2010 precum şi în baza hotărârii devin pensii în înţelesul Legii nr.19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, ale cărei reglementări le sunt aplicabile.

La determinarea cuantumului pensiei recalculate se foloseşte valoarea punctului de pensie valabil la data încheierii procesului de recalculare.

Recalculare pensiilor de serviciu din sistemul public se va face într-un termen de 30 de zile, iar a pensiilor militare de stat, precum şi pentru pensiile de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor într-un termen de 5 luni de zile de la data intrării în vigoare a hotărârilor de guvern.

Drepturile de pensie de serviciu recalculate potrivit prevederilor Legii nr. 119/2010 se vor acorda pe baza deciziei de recalculare emisă de către casele teritoriale de pensii în evidenţa cărora se află beneficiarii pensiilor de serviciu.

Munca suplimentara nu poate fi efectuata fara acordul salariatului, cu exceptia cazului de forta majora sau pentru lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori inlaturarii consecintelor unui accident.

La solicitarea angajatorului salariatii pot efectua munca suplimentara.

Munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 30 de zile dupa efectuarea acesteia.

In aceste conditii salariatul beneficiaza de salariul corespunzator pentru orele prestate peste programul normal de lucru.

In cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in luna urmatoare, munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei acesteia.

Sporul pentru munca suplimentara se stabileste prin negociere, in cadrul contractului colectiv de munca sau, dupa caz, al contractului individual de munca, si nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza.

Tinerii in varsta de pana la 18 ani nu pot presta munca suplimentara.

Durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare.

Prin exceptie, durata timpului de munca, ce include si orele suplimentare, poate fi prelungita peste 48 de ore pe saptamana, cu conditia ca media orelor de munca, calculata pe o perioada de referinta de 3 luni calendaristice, sa nu depaseasca 48 de ore pe saptamana.

În vederea înregistrarii primelor reprezentând participarea personalului la profit, acordate potrivit legii, o entitate recunoaste ca provizion costul previzionat al acestora atunci si numai atunci când:

a) entitatea are o obligatie legala sau implicita de a face astfel de plati ca rezultat al evenimentelor anterioare; si

b) poate fi facuta o estimare certa a obligatiei.

O obligatie curenta exista atunci, si numai atunci, când entitatea nu are o alta alternativa realista decât sa efectueze aceste plati.

În situatiile financiare ale exercitiului pentru care se propun prime reprezentând participarea personalului la profit, contravaloarea acestora se reflecta sub forma de provizion, cheltuiala rezultând din serviciul angajatului.

Provizionul urmeaza a fi reluat în exercitiul financiar în care se acorda aceste prime.

În contabilitate se înregistreaza distinct alte drepturi si avantaje care, potrivit legislatiei în vigoare, nu se suporta din fondul de salarii (masa calda, alimente antidot etc.), precum si alte drepturi acordate potrivit legii.

Drepturile de personal neridicate în termenul legal se înregistreaza într-un cont distinct, pe persoane.

Retinerile din salariile personalului pentru cumparari cu plata în rate, chirii sau pentru alte obligatii ale salariatilor, datorate tertilor (popriri, pensii alimentare si altele), se efectueaza numai în baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relatii contractuale.

Sumele datorate si neachitate personalului (concediile de odinhna si alte drepturi de personal), respectiv eventualele sume care urmeaza sa fie încasate de la acesta, aferente exercitiului în curs, se înregistreaza ca alte datorii si creante în legatura cu personalul.

Debitele provenite din avansuri de trezorerie nedecontate, din distribuiri de uniforme si echipamente de lucru, precum si debitele provenite din pagube materiale, amenzile si penalitatile stabilite în baza unor hotarâri ale instantelor judecatoresti, si alte creante fata de personalul entitatii se înregistreaza ca alte creante în legatura cu personalul.

Principalele modificari introduse prin lege sunt:

- limitari impuse de legiutor privind procedura insolventei:

o cuantumul minim a creantei pentru a putea fi introdusa cererea creditorului este de 45.000 lei (anterior 30.000 lei);

o insolventa se prezuma ca fiind vadita dupa 90 de zile de la scadenta (anterior 30 de zile). Leguitorul mentioneaza relativitatea acestei prezumtii precum si faptul ca se refera la cuantumul datoriei inregistrate fata de un singur creditor (anterior se facea referire inclusiv la cuantumul datoriei fata de mai multi creditori);

o creditorul indreptatit sa solicite deschiderea procedurii va inregistra o creanta certa, lichida si exigibila de mai mult de 90 de zile, vizand recuperarea unei creante de cel putin 45.000 lei, dupa compensarea datoriilor reciproce;

o daca la expirarea termenului de 30 de zile de la aparitia starii de insolventa, termen in care debitorul este obligat a adresa tribunalului o cerere de deschidere a procedurii, acesta este angrenat cu buna credinta in negocieri extrajudiciare de restrucutrare a datoriilor sale, are oblligatia de a se adresa tribunalului doar in cazul esecului negocierilor, termenul stabilit fiind de 5 zile. Prevederi similare fac referire esecul acordului extrajudiciar – mandat ad-hoc sau concordat preventiv – caz in care obligatia debitorului este de a se adresa in termenul de 5 tribunalului in vederea deschiderii procedurii insolventei;

Deschiderea procedurii va suspenda - noi termene in vederea asigurarii celeritatii procedurii:

o perioada de observatie nu va depasi 50 de zile (anterior 60 de zile);

o convocarea adunarii generale in vederea desemnarii administratorului special va avea loc in termen de cel mult 10 zile (anterior 20 de zile);

o termenul de recurs este de 7 zile de la comunicarea hotararii (anterior 10 zile);

o recursul se va judeca in termen de 10 zile (anterior 30 de zile), citarea partilor in recurs urmand a se efectua atat conform prevederilor C.PR.Civ. cat si prin publicare in BPI;

o judecatorul sindic va confirma in termen de 3 zile administratorul judiciar/lichidatorul precum si onorariul;

o hotararile judecatorului sindic vor fi motivate in termen de 10 zile de la pronuntarea hotararii;

o termenul maxim pentru intocmirea raportului administratroului judiciar cu pricire la propunerea de intrare in procedura simplificata sau continuarea perioadei de observatie este de 20 de zile de la desemnarea administratorului judiciar (anterior 30 de zile). Raportul prin care se propune intrarea in procedura simplificata va fi supusa dezbaterii partilor de catre judecatorul sindic in termen de 15 zile (anterior 20 de zile);

o termenul maxim pentru intocmirea raportului privind cauzele intrarii in insolventa este de 40 de zile de la desemnarea administratorului judiciar (anterior 60 de zile);

o contestatia la raportul de a activitate a administratorului judiciar se inregistreaza in termen de 3 zile (anterior 5 zile) de la depunerea raportului, judecatorul sindic urmand a o solutiona in termen de 5 zile (anterior 10 zile);

o termenul creditorilor de a face opozitie la deschiderea procedurii este de 10 zile de la comunicare (anterior 15 zile). In cazul in care creditorii se opun, judecatorul sindic va convoca sedinta in vederea solutionarii opozitiilor in termne de 5 zile (anterior 15 zile);

o termenul de depunere a cautiunii de catre creditorii care au solicitat deschiderea procedurii este de 5 zile (anterior 15 zile);

o termenul limita pentru inregistrarea creantelor va fi de maximum 45 de zile de la data deschiderii procedurii (anterior 60 de zile);

o termenul de afisare a tabelului preliminar nu va depasi 20 de zile (anterior 30 de zile) pentru procedura generala, respectiv 15 zile (anterior 10 zile) in cazul procedurii simplificate;

o termenul de definitivare a tabelului creantelor nu va depasi 15 zile (anterior 30 de zile) atat pentru procedura generala cat si pentru cea simplificata;

o contestatiile cu privire la creantele si drepturile de preferinta inscrise in tabelul prelimiar de creante vor fi depuse la tribunal in termen de 5 zile (anterior 10 zile);

o termenul maxim pentru anularea actelor frauduloase incheiate de debitor este de 16 luni (anterior 18 luni);

o intocmirea listei creantelor si creditelor de catre administratroul judiciar/ lichidator se va face in termen de 5 zile (anterior 10 zile);

- deschiderea procedurii va suspenda inclusiv actiunile extrajudiciare si caile de atac declansate de debitor impotriva actiunilor judiciare sau de executare silita;

- creantele garantate se inscriu in tabelul definitiv pana la valoarea stabilita prin evaluarea dispusa de administratorul judiciar/lichidator. In cazul in care valorificarea activelor – garantii – se va face la un pret mai mare decat suma inscrisa, diferenta favorabila va reveni tot creditorului garantat, chiar daca o parte din creanta sa fusese inscrisa drept creanta chirografara, pana la acoperirea creantei principale si a accesoriilor ce se vor calcula;

- bunurile instrainate de administratorul judiciar sunt libere de orice sarcini inclusiv masurile asiguratorii instituite in cursul procesului penal;

- titularii creantelor sub conditie suspensiva la data deschiderii procedurii, inclusiv creantele a caror valorificare este conditionata de executarea prealabila a debitorului principal, vor fi indreptatiti sa voteze si sa participe la distribuiri numai dupa indeplinirea conditiei respective;

- actele incheiate cu buna-credinta, in executarea unui acord cu creditorii, incheiat ca urmare a unor negocieri extrajudiciare nu vor putea face obiectul unei actiuni de anulare;

- termenele de plata stabilite prin contracte – inclusiv de credit si leasing – pot fi mentinute in plan, chiar daca depasesc perioada de 3 ani a planului. Dupa inchiderea procedurii aceste plati vor continua conform contractelor.

- darea in plata a bunurilor debitorului catre creditorii sai, va putea fi efectuata doar cu conditia prealabila a acordului scris al acestora cu privire la aceasta modalitate de stingere a creantei;

- propunerea planului de reorganizare propus nu va mai fi suspus aprobarii judecatorului sindic (se pastreaza confiermarea de catre judecatorul sindic a planului aprobat de adunarea creditorilor), administratorul judiciar urmand sa publice anuntul referitor la propunerea planului in BPI fara a mai fi necesara dispozitia judecatorului sindic;

- planul de reorganizare poate fi modificat oricand pe parcursul procedurii, cu respectarea conditiilor de vot si de confirmare;

- In cadrul ordinii de distributie se introduce o noua clasa a creantelor creditorilor garantati nascute in timpul priocedurii dupa confirmarea planului de reorganizare, ca parte componenta a acestui plan. Aceste creante cuprind capitalul, dobanzile, majorarile si penalitatile de orice fel;

- daca administratorul judiciar/lichidatorul nu a indicat persoanele culpabile de starea de insolventa, aceasta poate fi introdusa dee presedintele comitetului creditorilor in urma hotararii adunarii creditorilor, ori daca nu s-a constituit un comitet, de un creditor desemnat de adunare. De asemenea poate introduce aceasta actiune in aceleasi conditii creditorul care detine mai mult de 50 % din valoarea creantelor inscrise la masa credala;

- cererea de angajare a raspunderii persoanelor culpabile de insolventa debitoarei se va judeca separat, formandu-se un dosar care va purta acelasi numar cu dosarul de fond si caruia i se va adauga cuvantul “bis”.

Reamintim ca in conformitate cu legislatia in vigoare, obligatia de a calcula si plati ecotaxa revine operatorilor economici care introduc pe piata nationala pungi avand manere integrate sau aplicate, de tip sacosa-banana sau maiou, oricare ar fi destinatia si modul de comercializare/distribuire a acestora, dupa cum urmeaza:

a) producatorului, pentru pungile fabricate in Romania;

b) importatorului, pentru pungile provenind din tari din afara Uniunii Europene;

c) persoanei fizice sau juridice romane autorizate, care introduce pe piata nationala pungile provenind din tari membre ale Uniunii Europene.

Nu sunt supuse taxarii pungile confectionate din hartie si materiale textile si pungile confectionate din alte materiale, pentru care operatorii economici fac dovada biodegradabilitatii.

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a realizat selecţia naţională a deconturilor cu opţiune de rambursare pentru care există decizie aprobată conform Instrucţiunilor nr.802.520/03.07.2009 privind rambursarea lunară a TVA, acestea totalizând la 1 iulie o sumă de 977,8 mil. lei.

În selecţia lunii iulie au fost cuprinse, în ordinea vechimii, toate deconturile de TVA, urmând a fi soluţionate prin restituire deconturile a căror vechime este de până la data de 04.06.2010.

Deconturile de TVA au fost organizate astfel:

1) Deconturi cu compensare şi restituire care totalizează 841,6 mil. lei, din care se compensează suma de 99,9 mil. lei şi se restituie suma de 741,7 mil. lei;

2) Deconturi cu compensare integrală în valoare de 131,8 mil. lei;

3) Deconturi cu compensare parţială în valoare de 4,4 mil. lei.

În cazul compensărilor totale sau parţiale se soluţionează toate deconturile pentru care s-a emis decizia de rambursare, iar în cazul sumelor de restituit, care totalizează 741,7 mil. lei, plata efectivă a fost programată după cum urmează:

• Tranşa I, în data de 8 iulie: suma de 141,9 mil lei;

• Tranşa II, în data de 23 iulie: suma de 229,0 mil lei;

• Tranşa III, în data de 29 iulie: suma de 370,8 mil lei.

Sorin Blejnar, Preşedinte ANAF: “La data de 30 iunie 2010, valoarea deconturilor cu termenul legal de soluţionare întârziat era de 1,866 miliarde lei, faţă de 2,543 miliarde lei la data de 30 iunie 2009, în scadere cu 26,6%, ceea ce denotă preocuparea noastră constantă pentru diminuarea numărului de deconturi de TVA întarziate. Acest progres a fost posibil şi datorită dezvoltării şi implementării, în iulie 2009, a unui sistem informatic privind rambursările de T.V.A. către agenţii economici, transparent, care are la baza programarea lunară la rambursare a deconturilor soluţionate în ordinea vechimii”.