Nou proiect de modificare a Codului fiscal

Pe site-ul Ministerului de finante a fost publicat un nou proiect de hotarare pentru modificarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004.

Conform notei de fundamentare, modificarile se referă în principal, la:

A. Titlul II „Impozitul pe profit”

Normele în vigoare nu conţin prevederi privind provizioanele tehnice care se deduc la calculul profitului impozabil de persoanele juridice care sunt administratori de fonduri de pensii facultative, respective administratori care furnizează pensii private.

Potrivit reglementărilor în vigoare până la 1 octombrie 2012 pierderea fiscală în cazul societăţilor care îşi încetează existenţa prin fuziune sau prin divizare nu se recuperează de către societăţile succesoare iar persoana juridică din al cărei patrimoniu se desprinde o parte în urma unei operaţiuni de divizare şi care îşi continua existenţa ca persoană juridică recuperează partea din pierderea fiscală înregistrată înainte de momentul în care operaţiunea de divizare produce efecte, proportional cu drepturile şi obligaţiile menţinute de persoana juridică respectivă.

Cele mai importante modificări şi completări aduse prin prezentul proiect se referă la:

1. Precizări privind provizioanele tehnice care se deduc la calculul profitului impozabil

Luând în considerare faptul că potrivit art.22 lit.d) din Codul fiscal sunt deductibile provizioanele specifice constituite de alte persoane juridice potrivit legilor de organizare şi funcţionare iar în Legea nr.411/2004 privind fondurile de pensii private administrat privat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în Legea nr.204/2006 privind pensiile facultative, cu modificările şi completările ulterioare sunt dispoziţii prin care administratori de fonduri de pensii facultative, respectiv administratori care furnizează pensii private sunt obligaţi la constituirea de provizioane sunt propuse precizări privind deductibilitatea acestora.

2. Modul de recuperare a pierderii fiscale înregistrată de contribuabilii care se reorganizează juridic

În ceea ce priveşte clarificarea modului de recuperare a pierderii fiscale înregistrată de contribuabilii care îşi încetează existenţa ca efect al unei operaţiuni de fuziune sau divizare sau de către contribuabilii nou-înfiinţaţi urmare a acestor operaţiuni ori de către cei care preiau patrimoniul societăţii absorbite sau divizate, modificările vizează:

– ordinea de recuperare a pierderilor fiscale şi perioada rămasă de recuperare în funcţie de ordinea înregistrării acestora de contribuabilul cedent;

– recuperarea pierderilor fiscale din anul fiscal în care se efectuează operaţiunile de reorganizare;

– operaţiunile pe care contribuabilul cedent/beneficiar le efectuează în registrul fiscal în scopul recuperării pierderii fiscale transferate sau menţinute, după caz.

B. Titlul VI „Taxa pe valoarea adăugată”

În prezent, prevederile Normelor metodologice de aplicare a Titlului VI din Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, cu modificările şi completările ulterioare sunt corelate cu prevederile Codului fiscal aplicabile până la intrarea în vigoare a modificărilor introduse prin Ordonanţa Guvernului nr.15/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Referitor la exigibilitatea TVA, normele metodologice în vigoare clarifică modalitatea de aplicare a prevederilor actuale potrivit cărora o persoană impozabilă are obligaţia de a colecta TVA la data livrării bunurilor/prestării serviciilor, indiferent dacă încasează sau nu contravaloarea acestora. În acelaşi timp beneficiariarul îşi poate exercita dreptul de deducere, la momentul primirii facturii pentru achiziţiile efectuate indiferent dacă achită furnizorului contravaloarea acestora.

Prin Ordonanţa Guvernului nr. 15/2012 a fost instituit sistemul TVA la încasare, care urmează a fi aplicat începând cu data de 1 ianuarie 2013.

Pentru implementarea acestui sistem este necesară elaborarea de norme metodologice care să clarifice modalitatea de aplicare a noilor prevederi.

În ceea ce priveşte regulile privind facturarea, actualele norme metodologice vizează modalitatea de aplicare a reglementărilor în vigoare.

Având în vedere complexitatea modificărilor aduse prin Ordonanţa Guvernului nr. 15/2012 în ceea ce priveşte facturarea, se impune elaborarea de norme metodologice care să clarifice modalitatea de aplicare a noilor reguli de facturare precum şi o serie de noţiuni aferente reglementărilor care urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2013.

În ceea ce priveşte exigibilitatea TVA pentru livrările intracomunitare de bunuri, actualele norme metodologice clarifică modalitatea de aplicare a regulilor actuale potrivit cărora chiar dacă nu intervine exigibilitatea taxei la încasarea unui avans, totuşi este obligatory emiterea unei facturi, ceea ce generează exigibilitate de taxă.

Referitor la regimul TVA aferent bunurilor care nu mai există în gestiunea unui operator economic, normele clarifică modalitatea de aplicare a prevederilor aplicabile în prezent, potrivit cărora astfel de bunuri sunt asimilate unor livrări către sine pentru care se colectează TVA, cu anumite excepţii expres prevăzute de lege.

Referitor la bunurile de mică valoare acordate în mod gratuit, în cadrul acţiunilor de protocol, acestea sunt tratate potrivit legislaţiei naţionale în vigoare ca şi livrări de bunuri efectuate cu plată, numai în măsura în care valoarea totală a bunurilor acordate în mod gratuit este peste plafonul prevăzut la calcululul impozitului de profit, care este de 2% din profitul impozabil al persoanei impozabile.

Potrivit observaţiilor Comisiei Europene în contextul cazului EU Pilot nr.2274/11/TAXU, prevederile naţionale cu privire la acordarea gratuită de bunuri de mică valoare în cadrul acţiunilor de protocol sunt limitative comparativ cu prevederile art. 16 al Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al TVA, în sensul în care regimul TVA aferent acordării gratuite a bunurilor depinde de situaţia în care se află persoana impozabilă, respectiv dacă a înregistrat profit sau pierdere.

1. Au fost elaborate norme metodologice pentru aplicarea măsurilor legislative instituite prin Ordonanţa Guvernului nr. 15/2012, respectiv:

• Cu privire la sistemul TVA la încasare:

– Normele aduc clarificări importante referitoare la persoane excluse de la aplicarea sistemului TVA la încasare, indiferent de cifra de afaceri realizată, respectiv neplătitorii de TVA, persoanele care fac parte dintr-un grup fiscal, precum şi persoanele impozabile care au sediul activităţii economice în afara României dar care sunt stabilite în România printr-un sediul fix fără personalitate juridică, cum sunt sucursalele, şi persoanele impozabile nestabilite în România dar care sunt înregistrate în România în scopuri de TVA, direct sau prin reprezentant fiscal. Pentru administrarea corectă a sistemului TVA la încasare acesta va fi aplicat numai de persoanele impozabile care au sediul activităţii economice în România, astfel cum se prevede prin lege;

– Clarificări privind categoriile de persoane impozabile care vor aplica sistemul TVA la încasare începând cu 1 ianuarie 2013 precum şi a celor care vor aplica sistemul TVA la încasare începând cu a doua perioadă fiscală din anul 2013;

– Regulile aplicabile persoanelor impozabile a căror înregistrare în scopuri de TVA a fost anulată din oficiu de către organelle fiscale competente şi care ulterior sunt înregistrate în scopuri de TVA în ce priveşte calcularea plafonului de 2.250.000 lei şi înregistrarea în Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare ;

– Determinarea cifrei de afaceri care serveşte drept referinţă pentru calculul plafonului de 2.250.000 lei se realizează pe baza datelor raportate în deconturile de TVA, pentru a simplifica atât pentru contribuabili cât şi pentru organele fiscale calculul acestei cifre;

– Precizări necesare aplicării prevederilor din lege referitoare la operaţiunile excluse de la aplicarea sistemului TVA la încasare în cazul persoanelor care aplică sistemul;

– Detalierea regulilor privind intrarea/ieşirea din sistemul TVA la încasare precum şi înregistrarea/radierea din Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare;

– Stabilirea datei plăţii/încasării operaţiunilor în cazul în care plata nu se face în mod obişnuit, prin transfer bancar sau in numerar, ci prin compensare, utilizarea unor instrumente de plată de tip transfer-debit precum cecul, cambia şi biletul la ordin, plata în natură, stingerea datoriei ca urmare a cesiunii de creanţe;

– Norme privind ajustarea bazei de impozitare a TVA în situaţia livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii pentru care se aplică sistemul TVA la încasare în cazul unor situaţii precum: refuzuri totale sau parţiale privind cantitatea, calitatea sau preţurile bunurilor livrate sau ale serviciilor prestate, acordarea de rabaturi, remize, risturne şi alte reduceri de preţ, atunci când nu este achitată toată contravaloarea bunurilor/serviciilor la data respectivă;

– Stabilirea de reguli aplicabile pentru determinarea TVA de dedus în cazul în care plata facturilor se realizează parţial, precum şi a regulilor aplicabile atunci când TVA nu este deductibilă;

– Modalitatea de aplicare a prevederilor privind ajustarea taxei deductibile în cazul achiziţiilor de bunuri şi servicii de către persoanele impozabile care aplică sistemul TVA la încasare, precum şi a persoanelor care fac achiziţii de la persoanele impozabile care aplică sistemul TVA la încasare, în cazul schimbării destinaţiei bunurilor ulterior achiziţiei, dacă taxa aferentă nu a fost plătită integral. Au fost date exemple pentru a facilita înţelegerea corectă a modalităţii de ajustare a TVA, precum şi a determinării proporţiei deductibile la fiecare plată ulterioară unui eveniment ce generează ajustarea TVA;

– Jurnalele pentru vânzări şi cele pentru cumpărări ale persoanei care aplică TVA la încasare, precum şi jurnalele pentru cumpărări ale persoanelor care fac achiziţii de la persoane care aplică TVA la încasare, trebuie adaptate pentru a permite contribuabililor sa urmărească în fiecare perioadă fiscal diferenţele de taxă neexigibile, atât în ce priveşte taxa colectată cât şi în ce priveşte taxa deductibilă. În acest sens prin norme au fost prevăzute o serie de informaţii necesare pentru aceste operaţiuni. Aceste informaţii sunt necesare şi în scopul verificării de către organele fiscale a acestor contribuabili.

– Datorită noutăţii prevederilor referitoare la aplicarea sistemului TVA la încasare, s-a creat baza legală pentru aprobarea prin ordin al ministrului finanţelor publice a Ghidului pentru aplicarea sistemului TVA la încasare. Ghidul va reuni toate prevederile legale din lege şi din norme care reglementează aplicarea sistemului TVA la încasare pentru a oferi o imagine comprehensivă asupra ansamblului prevederilor incidente în cazul sistemului TVA la încasare. S-a avut în vedere faptul că ghidul va fi un instrument util oferit atât contribuabililor cât şi autorităţilor fiscale, care nu vor fi obligaţi să caute în cuprinsul legii şi a normelor, la articole diferite, prevederile care le sunt incidente atunci când vor fi în situaţia să aplice TVA la încasare sau vor face achiziţii de la persoane care aplică TVA la încasare.

• Norme date în aplicarea noilor prevederi privind facturarea:

– Operaţiunile pentru care persoanele impozabile sunt scutite de obligativitatea emiterii facturii, între care livrările de bunuri prin magazinele de comerţ cu amănuntul, prestările de servicii către populaţie, livrările de bunuri/prestările de servicii către beneficiari persoane neimpozabile pentru care este obligatorie emiterea de documente legal aprobate;

– Reglementarea unui document centralizator care se întocmeşte pentru fiecare perioadă fiscală şi pe baza căruia se colectează TVA, în cazul operaţiunilor realizate către persoane neimpozabile, care prin natura lor nu permit identificarea beneficiarului;

– Procedura care trebuie urmată pentru obţinerea aprobării în vederea emiterii de facturi în regim simplificat, în cazul în care valoarea facturii, inclusiv TVA este mai mare de 100 euro, dar mai mică de 400 euro;

– Condiţii în care se pot emite facturi de către beneficiar în numele şi în contul furnizorului/ prestatorului, respective încheierea acordului prealabil prin care să se prevadă această procedură de facturare şi procedura de acceptare a fiecărei facturi;

– Deoarece utilizarea facturării electronice poate ajuta întreprinderile să reducă costurile și să fie mai competitive, actualele cerințe TVA privind facturarea electronică se revizuiesc pentru a îndepărta sarcinile existente și barierele din calea utilizării sistemului. Facturile pe suport de hârtie și facturile electronice vor fi tratate în același mod, iar povara administrativă privind facturarea pe suport de hârtie ar trebui să nu crească. Prin norme se pune accent pe faptul că facturile trebuie să reflecte livrările reale și, prin urmare, ar trebui garantate autenticitatea, integritatea și lizibilitatea acestora.

Controlul de gestiune poate fi utilizat pentru a stabili piste fiabile de audit între facturi și livrări/ prestări, garantând, prin aceasta, faptul că orice factură (indiferent dacă a fost emisă pe suport de hârtie sau în format electronic) respectă acele cerințe.

Autenticitatea și integritatea facturilor electronice pot fi garantate prin utilizarea anumitor tehnologii existente, precum schimbul electronic de date (EDI) și semnăturile electronice avansate. Cu toate acestea, având în vedere că există și alte tehnologii, persoanelor impozabile nu ar trebui să li se impună utilizarea niciunei tehnologii de facturare electronică specială.

– În cazul noilor reglementări privind exigibilitatea TVA în cazul livrărilor şi achiziţiilor intracomunitare de bunuri, pentru a se garanta uniformitatea informațiilor cuprinse în declarațiile recapitulative și promptitudinea schimbului de informații între statele membre prin intermediul respectivelor declarații, prin norme au fost stabilite reguli aplicabile în cazul facturilor emise de operatorii economici, inclusiv pentru avansuri..

• Regimul TVA aferent bunurilor lipsă în gestiunea unui operator economic, care nu vor mai fi considerate livrări de bunuri asimilate livrărilor cu plată pentru care se colectează TVA, ci vor intra, cu anumite excepţii, sub incidenţa prevederilor privind ajustarea deducerii. Normele metodologice reglementează modalitatea de aplicare a noilor reglementări privind ajustarea deducerii TVA în cazul bunurilor care nu mai există în gestiunea unui operator economic, atât în cazul bunurilor de capital cât şi al altor bunuri decât cele de capital.

2. Compatibilizarea legislaţiei naţionale cu legislaţia comunitară în domeniul TVA, respectiv cu prevederile Directivei 2006/112/CE, privind noul regimul fiscal din punct de vedere al TVA aferent bunurilor de mică valoare acordate gratuit în cadrul acţiunilor de protocol, care nu va mai depinde de situaţia în care se află persoana impozabilă, respectiv dacă a înregistrat profit sau pierdere. În acest sens s-a stabilit că operatorii economici nu vor considera că au efectuat o livrare către sine şi nu vor colecta TVA dacă valoarea fiecărui bun/cadou acordat gratuit în cadrul acţiunilor de protocol nu depăşeşte valoarea de 100 lei. Măsura este compatibilă cu prevederile Directivei 2006/112/CE, şi a fost luată ca urmare a observaţiilor Comisiei Europene în cazul EU Pilot nr. 2274/11/TAXU, cu privire la bunurile de mică valoare acordate gratuit în cadrul acţiunilor de protocol. În cazul serviciilor acordate gratuit în cadrul acţiunilor de protocol, deorece Directiva 2006/112/CE nu impune stabilirea unui plafon, prin norme s-a stabilit că operatorii economici vor trebui să facă dovada că serviciile sunt acordate gratuit în scopul desfăşurării activităţii economice.

C. Titlul VII „Accize şi alte taxe speciale”

• Corelarea cu modificările aduse prevederilor din Codul fiscal prin Ordonanţa Guvernului nr. 15/2012 şi prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2012.

Pentru a accesa proiectul de hotarare, click aici.

 

Articole similare

Comentariul tau aici