Termen de depunere : 25 februarie.
Cine trebuie sa depuna aceasta declaratie ?
1. platitorii de TVA cu CA mai mica de 10000 Eur
2. neplatitorii de TVA cu CA intre 10000 – 35000 Eur (exclus venituri din bilete de transport rutier de persoane international)

Declaratie informativa privind livrarile de bunuri si prestarile de servicii (OPANAF 1/2008) Formular 392A
- se completeaza de catre persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA, potrivit dispozitiilor art. 153 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, a caror cifra de afaceri, efectiv realizata la finele anului calendaristic, este inferioara sumei de 10.000 de euro, calculata in echivalent lei, potrivit legii. Se depune pâna la data de 25 februarie, inclusiv, a anului urmator celui de raportare. Se depune, in format electronic la registratura organului fiscal competent sau la posta, prin scrisoare recomandata. Formatul electronic va fi insotit de formularul editat cu ajutorul programului de asistenta, semnat si stampilat. Formatul se editeaza in doua exemplare: 1 exemplar se depune la unitatea fiscala, impreuna cu suportul electronic; 1 exemplar se pastreaza de catre persoana impozabila. Formatul electronic se obtine prin folosirea programului de asistenta elaborat de Ministerul Finantelor Publice. Programul este pus la dispozitia persoanelor impozabile, gratuit, de unitatile fiscale sau poate fi descarcat de pe serverul de web al Ministerului Finantelor Publice.

Declaratie informativa privind livrarile de bunuri si prestarile de servicii (OPANAF 1/2008) Formular 392B
- se completeaza de catre persoanele impozabile neinregistrate in scopuri de TVA, potrivit dispozitiilor art. 153 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, a caror cifra de afaceri realizata la finele anului calendaristic, excluzând veniturile obtinute din vânzarea de bilete de transport international rutier de persoane, este cuprinsa intre 10.000 de euro si 35.000 de euro, calculata in echivalent lei, potrivit legii. Se depune la organul fiscal competent, pâna la data de 25 februarie, inclusiv, a anului urmator celui de raportare. Se depune in format electronic, astfel: la registratura organului fiscal competent; la posta, prin scrisoare recomandata. Formatul electronic depus pe suport electronic va fi insotit de formularul editat de persoana impozabila cu ajutorul programului de asisten.a, semnat si stampilat, conform legii. Formularul se editeaza in doua exemplare: un exemplar se depune la unitatea fiscala, impreuna cu suportul electronic; un exemplar se pastreaza de catre persoana impozabila. Formatul electronic se obtine prin folosirea programului de asistenta elaborat de Ministerul Finantelor Publice.

Ordinul 1752/2005 , actualizat, face anumite referiri cu privire la elementele din contul de profit si pierdere. Cifra de afaceri neta cuprinde sumele rezultate din vanzarea de produse si furnizarea de servicii care se inscriu in activitatea curenta a entitatii, după deducerea reducerilor comerciale si a taxei pe valoarea adaugata, precum si a altor taxe legate direct de cifra de afaceri.

In cazul entitatilor al caror obiect principal de activitate il constituie activitatea de leasing, in cifra de afaceri neta se include si dobanda cuvenita acestor contracte, aferenta perioadei de raportare.

Veniturile si cheltuielile care apar altfel decat in cursul activitătilor curente ale entitătii trebuie prezentate la “Venituri extraordinare” si “Cheltuieli extraordinare”.

Elementele extraordinare sunt veniturile sau cheltuielile rezultate din evenimente sau tranzacţii ce sunt clar diferite de activităţile curente ale entităţii si care, prin urmare, nu se asteaptă sa se repete intr-un mod frecvent sau regulat.

In intelesul prezentei reglementari, prin activitati curente se intelege orice activitati desfasurate de o entitate, ca parte integranta a afacerilor sale, precum si activităţile conexe in care aceasta se angajează si care sunt o continuare a primelor activitati mentionate, incidente acestora sau care rezulta din acestea.

Pentru a stabili daca un eveniment sau o tranzacţie se delimitează clar de activitatile curente ale entitatii, se are în vedere, mai degraba, natura elementului sau a tranzactiei aferente activitatii desfasurate in mod curent de entitate, decat frecventa cu care se asteaptă ca aceste evenimente sa aiba loc. Prin urmare, un eveniment sau o tranzactie poate fi extraordinara pentru o entitate, dar nu si pentru o alta, datorita diferentelor dintre activităţile curente ale acelor entităţi. De exemplu, pierderile rezultate in urma unui cutremur pot fi calificate de către o entitate ca element extraordinar.

Entitatile trebuie sa prezinte in notele explicative proportia in care impozitul pe profit afectează “Profitul sau pierderea din activitatea curenta” si “Profitul sau pierderea din activitatea extraordinara”.

Prevederi referitoare la elementele din contul de profit si pierdere in Ordinul 1752/2005:

Cifra de afaceri
Cifra de afaceri neta cuprinde sumele rezultate din vanzarea de produse si furnizarea de servicii care se inscriu in activitatea curenta a entitatii, dupa deducerea reducerilor comerciale si a taxei pe valoarea adaugata, precum si a altor taxe legate direct de cifra de afaceri.
In cazul entitatilor al caror obiect principal de activitate il constituie activitatea de leasing, in cifra de afaceri neta se include si dobanda cuvenita acestor contracte, aferenta perioadei de raportare.

Cheltuieli si venituri extraordinare
Veniturile si cheltuielile care apar altfel decat in cursul activitatilor curente ale entitatii trebuie prezentate la “Venituri extraordinare” si “Cheltuieli extraordinare”.
Elementele extraordinare sunt veniturile sau cheltuielile rezultate din evenimente sau tranzactii ce sunt clar diferite de activitatile curente ale entitatii si care, prin urmare, nu se asteapta sa se repete intr-un mod frecvent sau regulat.

Activitati curente
In intelesul prezentelor reglementari, prin activitati curente se intelege orice activitati desfasurate de o entitate, ca parte integranta a afacerilor sale, precum si activitatile conexe in care aceasta se angajeaza si care sunt o continuare a primelor activitati mentionate, incidente acestora sau care rezulta din acestea.
Pentru a stabili daca un eveniment sau o tranzactie se delimiteaza clar de activitatile curente ale entitatii, se are in vedere, mai degraba, natura elementului sau a tranzactiei aferente activitatii desfasurate in mod curent de entitate, decat frecventa cu care se asteapta ca aceste evenimente sa aibă loc. Prin urmare, un eveniment sau o tranzactie poate fi extraordinara pentru o entitate, dar nu si pentru o alta, datorita diferentelor dintre activitatile curente ale acelor entitati. De exemplu, pierderile rezultate in urma unui cutremur pot fi calificate de catre o entitate ca element extraordinar.
Exemple de evenimente sau tranzactii ce dau nastere, in general, la elemente extraordinare in cazul majoritatii entitatilor sunt exproprierea activelor, un cutremur sau un alt dezastru natural.
Entitatile trebuie sa prezinte in notele explicative proportia in care impozitul pe profit afecteaza “Profitul sau pierderea din activitatea curenta” si “Profitul sau pierderea din activitatea extraordinara”.