Conform Codului vamal

1. Introducerea sau scoaterea din ţară, prin orice mijloace, a bunurilor sau mărfurilor, prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal constituie infracţiunea de contrabandă şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.

2. Introducerea sau scoaterea din ţară, fără drept, de arme, muniţii, materiale explozibile, droguri, precursori, materiale nucleare sau alte substanţe radioactive, substanţe toxice, deşeuri, reziduuri ori materiale chimice periculoase, constituie infracţiunea de contrabandă calificată şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi, dacă legea penală nu prevede o pedeapsă mai mare.

3. Folosirea la autoritatea vamală a documentelor vamale, de transport sau comerciale care se referă la alte mărfuri sau bunuri ori la alte cantităţi de mărfuri sau bunuri, decât cele prezentate în vamă constituie infracţiunea de folosire de acte nereale şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.

4. Folosirea, la autoritatea vamală, a documentelor vamale, de transport sau comerciale falsificate constituie infracţiunea de folosire de acte falsificate şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi.

5. Faptele prevăzute la art 1 – 4 săvârşite de una sau mai multe persoane înarmate ori de două sau mai multe persoane împreună, se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.

Tentativa la infracţiunile prevăzute la art. 1-5 se pedepseşte.

Dacã faptele prevăzute la art. 1 – 5 sunt sãvârşite de angajaţi sau reprezentanţi ai unor persoane juridice care au ca obiect de activitate operaţiuni de import-export ori în folosul acestor persoane juridice, se poate aplica şi interzicerea unor drepturi, potrivit art. 64 lit. c) din Codul penal.

Când mărfurile sau alte bunuri care au făcut obiectul infracţiunii nu se găsesc, infractorul este obligat la plata echivalentului lor în lei.

Incepand cu 24/06/209 au intrat in vigoare normele tehnice din 18 iunie 2009 privind înregistrarea în scopuri vamale a operatorilor economici şi a altor persoane

Aceste norme tehnice stabilesc procedura de înregistrare în România, la autoritatea vamală, a operatorilor economici şi a altor persoane.

Definitii:

• număr EORI – număr de înregistrare şi identificare a operatorilor economici şi a altor persoane, definit la art. 1 pct. 16 din Regulamentul (CEE) nr. 2.454/93 al Comisiei din 2 iulie 1993 de stabilire a unor dispoziţii de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2.913/92 al Consiliului de instituire a Codului Vamal Comunitar, cu modificările şi completările ulterioare;
• număr de înregistrare în sistemul informatic – un număr, altul decât numărul EORI, care se atribuie:

- persoanelor, altele decât operatorii economici, care sunt stabilite într-un alt stat membru al Uniunii Europene şi care nu au primit un număr EORI, dar efectuează operaţiuni pentru care trebuie furnizat un număr de identificare

- persoanelor care nu sunt stabilite pe teritoriul Uniunii Europene şi care depun pentru prima dată în România o declaraţie vamală pentru regimul de admitere temporară sau reexport din admitere temporară;

• operator economic – persoana definită la art. 1 pct. 12 din Regulamentul (CEE) nr. 2.454/93, cu modificările şi completările ulterioare;

• aplicaţia “EORI-RO” – aplicaţie informatică ce permite atribuirea numerelor EORI şi a numerelor de înregistrare în sistemul informatic.

Cui i se atribuie numar EORI?

a) operatorilor economici care sunt stabiliţi în România, în condiţiile respectării prevederilor art. 4l alin. (1) din Regulamentul (CEE) nr. 2.454/93, cu modificările şi completările ulterioare;

b) persoanelor, altele decât operatorii economici, care sunt stabilite în România, în condiţiile respectării prevederilor art. 4l alin. (4) lit. b) şi c), precum şi alin. (5) lit. a) din Regulamentul (CEE) nr. 2.454/93, cu modificările şi completările ulterioare;

c) operatorilor economici care nu sunt stabiliţi pe teritoriul Uniunii Europene, în condiţiile respectării prevederilor art. 4l alin. (3) din Regulamentul (CEE) nr. 2.454/93, cu modificările şi completările ulterioare;

d) persoanelor, altele decât operatorii economici menţionaţi la lit. c), care nu sunt stabilite pe teritoriul Uniunii Europene, în condiţiile respectării prevederilor art. 4l alin. (4) lit. b) şi c), precum şi alin. (5) lit. b) din Regulamentul (CEE) nr. 2.454/93, cu modificările şi completările ulterioare.
Cererea de atribuire a numărului EORI

Cererea de atribuire a numărului EORI se completează utilizând aplicaţia “EORI-RO”, prin accesarea linkului existent pe website-ul Autorităţii Naţionale a Vămilor: www.customs.ro, secţiunea “e-Customs”, subsecţiunea EORI, Sistem informatic.

Cererea se înregistrează în aplicaţia “EORI-RO”, se tipăreşte şi se depune, semnată şi ştampilată de solicitant, la direcţia regională pentru accize şi operaţiuni vamale în a cărei rază de competenţă teritorială are sediul/reşedinţa persoana respectivă, în cazul persoanelor stabilite în România, sau la direcţia regională pentru accize şi operaţiuni vamale în a cărei rază de competenţă teritorială urmează ca solicitantul să desfăşoare activităţile prevăzute la art. 4l alin. (3) din Regulamentul (CEE) nr. 2.454/93, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul operatorilor economici şi al altor persoane care nu sunt stabilite pe teritoriul Uniunii Europene.

Prin excepţie în cazul operatorilor economici care sunt titulari de carnete TIR, cererea se depune la biroul vamal de frontieră prin care sunt introduse sau scoase mărfurile pe/de pe teritoriul vamal comunitar.

Cererea se depune la autoritatea vamală competentă împreună cu documente justificative care să susţină informaţiile din cuprinsul ei.

Documente insotitoare (in fotocopie):

1.Pentru operatori economici stabiliţi în România :

a) certificatul de înregistrare eliberat de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului;
b) certificatul de înregistrare în scopuri de TVA emis de Ministerul Finanţelor Publice, după caz;
c) documente din care rezultă adresa sediului social sau a domiciliului fiscal actual, după caz, în situaţia în care acesta nu corespunde cu cel înscris în certificatul(ele) prezentat(e).

2.În situaţia persoanelor, altele decât operatorii economici, care sunt stabilite în România:

a) documentele de înregistrare eliberate de autorităţile cu atribuţii în acest sens;
b) certificatul de înregistrare în scopuri de TVA emis de Ministerul Finanţelor Publice, după caz;
c) documentele din care rezultă adresa sediului social sau a domiciliului fiscal actual, după caz, în situaţia în care aceasta nu corespunde cu cea înscrisă în documentele prevăzute la lit. a) şi b);
d) cartea de identitate, în cazul persoanelor fizice.
Atribuirea numărului EORI

După verificarea concordanţei dintre datele cuprinse în cerere şi documentele insotitoare direcţia regională pentru accize şi operaţiuni vamale/biroul vamal de frontieră acordă numărul EORI şi transmite solicitantului, prin intermediul aplicaţiei “EORI-RO”, o notificare de atribuire a numărului EORI, la adresa de poştă electronică indicată de acesta în cerere.

În situaţia în care în cerere nu este indicată o adresă de poştă electronică, notificarea de atribuire a numărului EORI se transmite prin poştă solicitantului/reprezentantului sau se înmânează acestuia la sediul direcţiei regionale pentru accize şi operaţiuni vamale/biroului vamal de frontieră.
Operatorii economici şi alte persoane cărora le-a fost atribuit un număr EORI/număr de înregistrare în sistemul informatic au obligaţia să notifice direcţiei regionale pentru accize şi operaţiuni vamale/biroului vamal de frontieră care a atribuit numărul EORI modificarea oricărora dintre datele cuprinse în cerere şi în documentele anexate la aceasta.

Formatul complet al legii si anexele aferente sunt prezentate in atasament.

Conform Codului vamal, valoarea în vamă reprezintă acea valoare care constituie baza de calcul a taxelor vamale prevăzute în Tariful vamal al României.

Procedura de determinare a valorii în vamă este cea prevăzută în Acordul privind aplicarea articolului VII al Acordului general pentru tarife vamale şi comerţ 1994, ratificat prin Legea nr. 133/1994, cu modificările ulterioare.

La valoarea în vamă în măsura în care au fost efectuate, dar nu au fost cuprinse în preţ, se includ:

a) cheltuielile de transport al mărfurilor importate până la frontiera română;

b) cheltuielile de încărcare, de descărcare şi de manipulare, conexe transportului, ale mărfurilor din import aferente parcursului extern;

c) costul asigurării pe parcurs extern.

Cu condiţia de a fi evidenţiată separat de preţul efectiv plătit sau de plătit, nu se include în valoarea în vamă valoarea dobânzilor stabilită în conformitate cu acordurile de finanţare încheiate de cumpărător cu privire la mărfurile importate, indiferent dacă finanţarea este acordată de vânzător sau de altă persoană, cu condiţia ca acordurile de finanţare să fi fost încheiate în scris şi ca, dacă i se solicită, cumpărătorul să poată demonstra că:

a) astfel de mărfuri sunt vândute efectiv la preţul declarat ca preţ efectiv plătit sau de plătit;

b) rata dobânzii pretinsă nu depăşeşte nivelul uzual pentru astfel de tranzacţii în ţara şi la momentul în care s-a acordat finanţarea.

Când determinarea definitivă a valorii în vamă nu se poate efectua imediat, importatorul are dreptul de a ridica mărfurile din vamă, la cerere, cu condiţia să constituie o garanţie în forma acceptată de autoritatea vamală.În cazul în care, în termen de 30 de zile de la ridicarea mărfii, importatorul nu prezintă documente concludente privind determinarea valorii în vamă, autoritatea vamală procedează la executarea garanţiei, operaţiunea de plasare a mărfurilor sub un regim vamal fiind considerată încheiată.

Prin regulamentul vamal se pot stabili reguli specifice pentru determinarea valorii în vamă a suporturilor informatice pentru echipamentele de prelucrare a datelor conţinând date sau instrucţiuni, precum şi pentru mărfurile perisabile care sunt livrate, în mod uzual, în regim comercial de vânzare în consignaţie.

Valoarea în vamă se declară de către importator, care este obligat să depună la biroul vamal o declaraţie pentru valoarea în vamă, însoţită de facturi sau de alte documente de plată a mărfii şi a cheltuielilor pe parcurs extern, aferente acesteia.
Declaraţia pentru valoarea în vamă poate fi depusă şi prin reprezentant, în acest caz răspunderea fiind solidară.

Incepand cu 07/04/2009 a intrat in vigoare Ordonanta de Urgenta nr. 33 din 1 aprilie 2009 pentru completarea art. 270 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al Romaniei.
Contrabanda cu ţigari reprezinta o problema din ce in ce mai preocupanta atat pentru autoritaţile romane, cat şi pentru autoritaţile din celelalte state membre ale Uniunii Europene. Diferenţele de preţ, pentru un pachet de ţigari, din ce in ce mai mari intre Romania, alte ţari europene membre ale Uniunii Europene şi ţarile europene care nu sunt membre ale Uniunii Europene constituie un factor care stimuleaza contrabanda cu ţigari.
Impactul asupra veniturilor bugetului de stat al Romaniei, in contextul calendarului de armonizare a nivelului accizelor la produsele din tutun convenit cu instituţiile comunitare, este unul din ce in ce mai semnificativ. Statul roman nu poate neglija nici impactul pe care contrabanda cu ţigari, atunci cand intrarea pe teritoriul Uniunii Europene se face printr-un punct de frontiera al Romaniei, il are asupra bugetelor altor state membre, precum şi asupra bugetului comunitar.
Deoarece reglementarile din legislaţia vamala sunt insuficiente pentru combaterea actelor de sustragere de la controlul vamal a bunurilor care trebuie plasate sub regim vamal, se impune completarea cadrului legal, pentru a furniza instituţiilor statului ce au atribuţii in domeniul aplicarii legii instrumentele necesare.
Cum fenomenul contrabandei inregistreaza o creştere alarmanta, in special in actualele condiţii economice europene şi mondiale, iar Romania se individualizeaza in randul statelor membre ale Uniunii Europene prin nesancţionarea penala a contrabandei savarşite in locurile prin care se efectueaza controlul vamal, se impune reglementarea de urgenţa a acestei situaţii, prin sancţionarea penala, de indata, a celor ce sustrag controlului vamal marfuri a caror valoare in vama este mai mare de 20.000 lei şi prin impunerea, totodata, a unui puternic caracter preventiv.
Avand in vedere ca aspectele menţionate anterior vizeaza interesul public şi constituie situaţii extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanata, este necesar a fi luate masuri imediate pentru completarea cadrului legal.

ARTICOL UNIC

Dupa alineatul (1) al articolului 270 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al Romaniei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 350 din 19 aprilie 2006, se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu urmatorul cuprins:
“(2) Constituie, de asemenea, infracţiunea de contrabanda şi se pedepseşte potrivit alin. (1) introducerea in sau scoaterea din ţara prin locurile stabilite pentru control vamal, prin sustragerea de la control vamal, a bunurilor sau marfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, daca valoarea in vama a bunurilor sustrase este mai mare de 20.000 lei.”

In 15 decembrie 2008 a fost publicat Ordinul 3661 pentru aprobarea configuratiei Codului de accize si a Nomenclatorului codurilor de produse accizabile armonizate.

Data intrarii in vigoare este 29/12/2008.

Scopul acestui ordin este de a aproba :

• configuratia codului de accize si
• nomenclatorul codurilor de produse accizabile armonizate

1.Configuratia codului de accize

1. Pentru antrepozitarul autorizat, operatorul inregistrat, operatorul neinregistrat, utilizatorul final, operatorul economic cu produse supuse accizelor nearmonizate, operatorul economic autorizat pentru activitatea de distributie şi comercializare angro de produse supuse accizelor, importatorul şi reprezentantul fiscal, codul de accize este format din 13 caractere şi are urmatoarea configuratie:
RO 12345 JJ AA NN, unde:
- RO reprezinta codul ISO al tarii;
- 12345 reprezinta o secventa de 5 caractere numerice pentru identificarea antrepozitarului autorizat, operatorului inregistrat, operatorului neinregistrat, utilizatorului final, operatorului economic cu produse supuse accizelor nearmonizate, operatorului economic autorizat pentru activitatea de distributie şi comercializare angro de produse supuse accizelor, importatorului şi reprezentantului fiscal;
- JJ reprezinta o secventa de doua caractere, care are valoarea 00 pentru toate categoriile de operatori economici, mai putin pentru utilizatorul final din categoria marilor contribuabili, care are valoarea MC;
- AA – secventa ce reprezinta calitatea pentru care a fost autorizat contribuabilul (antrepozitar autorizat, operator inregistrat, operator neinregistrat, utilizator final, operator economic cu produse supuse accizelor nearmonizate, operator economic autorizat pentru activitatea de distributie şi comercializare angro de produse supuse accizelor, importator sau reprezentant fiscal), dupa cum urmeaza: XX pentru antrepozitar autorizat, YY pentru operator inregistrat, ZZ pentru operator neinregistrat, UF pentru utilizator final, AN pentru operator economic cu produse supuse accizelor nearmonizate, EN pentru operator economic autorizat pentru activitatea de distributie şi comercializare angro de produse supuse accizelor, IM pentru importator sau RF pentru reprezentant fiscal;
- NN – secventa de completare a numarului din 13 caractere, care are valoarea 00.
2. Pentru locatia autorizata a antrepozitului fiscal, a utilizatorului final, a operatorului economic cu produse supuse accizelor nearmonizate şi a operatorului economic autorizat pentru activitatea de distributie şi comercializare angro de produse supuse accizelor, codul de accize este format din 13 caractere şi are urmatoarea configuratie:
RO 12345 JJ AA NN, unde:
- RO reprezinta codul ISO al tarii;
- 12345 reprezinta o secventa de 5 caractere numerice pentru identificarea antrepozitarului autorizat, utilizatorului final, operatorului economic cu produse supuse accizelor nearmonizate sau operatorului economic autorizat pentru activitatea de distributie şi comercializare angro de produse supuse accizelor;
- JJ – secventa numerica ce reprezinta codul judetului in a carui raza teritoriala se afla antrepozitul fiscal, respectiv codul judetului de care apartine locatia utilizatorului final, operatorului economic cu produse supuse accizelor nearmonizate sau operatorului economic autorizat pentru activitatea de distributie şi comercializare angro de produse supuse accizelor;
- AA – secventa ce reprezinta:
● pentru antrepozite fiscale:
- tipul antrepozitului fiscal: – PP – pentru antrepozitul de productie;
- DD – pentru antrepozitul de depozitare;
- UF – cu semnificatia de locatie pentru tip;
● pentru utilizator final:
operator utilizator final;
● pentru operatorul economic cu produse supuse accizelor nearmonizate: – AN cu semnificatia de locatie pentru tip operator economic cu produse supuse accizelor nearmonizate;
● pentru operatorul economic autorizat pentru activitatea de distributie şi comercializare angro de produse supuse accizelor – EN – cu semnificatia de locatie pentru tip operator economic autorizat pentru activitatea de distributie şi comercializare angro de produse supuse accizelor;
- NN – secventa numerica ce reprezinta:
● pentru antrepozitul fiscal: numarul antrepozitului fiscal al unui antrepozitar autorizat in cadrul judetului JJ şi pe o anumita activitate de productie sau depozitare;
● pentru utilizatorul final: numarul punctului de lucru autorizat (locatie) in cadrul judetului JJ;
● pentru operatorul economic cu produse supuse accizelor nearmonizate: numarul punctului de lucru autorizat (locatie) in cadrul judetului JJ;
● pentru operatorul economic autorizat pentru activitatea de distributie şi comercializare angro de produse supuse accizelor – numarul punctului de lucru autorizat (locatie) in cadrul judetului JJ;
3. Pentru autorizatia operatorului neinregistrat, codul de accize este format din 13 caractere şi are urmatoarea configuratie:
RO 12345 JJ AA NN, unde:
- RO reprezinta codul ISO al tarii;
- 12345 reprezinta o secventa de 5 caractere numerice pentru identificarea operatorului neinregistrat;
- JJ – secventa numerica ce reprezinta codul judetului in a carui raza teritoriala işi desfaşoara activitatea operatorul neinregistrat;
- AA – secventa ce are valoarea ZZ cu semnificatia de autorizatie pentru operatorul neinregistrat;
- NN – secventa numerica ce reprezinta numarul de autorizatii eliberate in cadrul aceluiaşi judet.

2 .Nomenclatorul codurilor de produse accizabile armonizate

In 16 decembrie 2008 a fost emis Ordinul 8061 pentru modificarea si completarea Normelor privind procedurile simplificate de vamuire.

Ce aduce nou acest ordin ?

Autorizatia pentru procedura declaratiei simplificate sau pentru procedura de vamuire la
domiciliu se acorda persoanelor juridice care se afla in una dintre urmatoarele situatii:

a) declara marfuri in nume propriu;

b) actioneaza in calitate de reprezentant, respectiv:

b1) comisionarilor in vama pentru reprezentare directa sau indirecta;

b2) persoanelor juridice, altele decat cele autorizate sa functioneze in calitate de comisionar in vama, in cazul in care actioneaza ca reprezentanti indirecti pentru o singura persoana.

Inainte, prin ordinul 5.465 din 21.05.2007, procedurile simplificate puteau fi utilizate de orice persoana juridica romana, in conditiile acelei norme.

Autorizatiile prevazute la litera b) se acorda cu conditia existentei unor evidente si a punerii in aplicare a unor proceduri adecvate care sa permita autoritatii vamale de autorizare sa identifice persoanele reprezentate si sa efectueze controale vamale corespunzatoare. Acesti reprezentanti au obligatia tinerii de evidente separate,pentru fiecare dintre persoanele pe care le reprezinta.

Daca inainte prin ordinul 5.465/21.05.2007, procedurile simplificate de vamuire puteau fi aplicate tuturor marfurilor cu exceptia:

a) produselor strategice ;
b) marfurilor care intra sub incidenta prevederilor privind desfasurarea in siguranta a activitatilor nucleare;
c) marfurilor in cazul carora verificarea indeplinirii altor conditii stabilite prin reglementari speciale impune prelevarea de catre autoritatea vamala de esantioane in vederea analizelor tehnice sau de laborator pentru fiecare operaţiune;
d) marfurilor care fac obiectul OUG 129/2006 privind regimul de control al exporturilor de produse si tehnologii cu dubla utilizare;
e) marfurilor care intra sub incidenta masurilor din cadrul politicii agricole comune, care, in baza unor reglementari, stabilesc acordarea unor preferinte tarifare, conditionate de controlul destinatiei finale, sau acordarea unor restituiri la export

prin Ordinul 8061/2008, se mai introduc urmatoarele trei exceptii:

f) marfurile care fac obiectul Regulamentului (CE) nr. 1.013/2006 al Parlamentului European si al Consiliului din 14 iunie 2006 privind transferurile de deseuri, cu modificarile si completarile ulterioare;
g) marfurile care fac obiectul Regulamentului (CE) nr. 1.277/2005 al Comisiei din 27 iulie 2005 de stabilire a normelor de punere in aplicare a Regulamentului (CE) nr. 273/2004 al Parlamentului European si al Consiliului privind precursorii drogurilor si a Regulamentului (CE) nr. 111/2005 al Consiliului de stabilire a normelor de monitorizare a comertului intre Comunitate si tarile terte cu precursori ai drogurilor;
h) marfurile care fac obiectul Legii 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope, cu completarile ulterioare.

Tot conform acestui act normativ, autorizatia de utilizare a procedurii declaraţiei simplificate se acordă pe baza unei cereri scrise – parte componenta a dosarului de autorizare, intocmita potrivit modelului prevazut in anexa nr. 67 la Regulamentului Comisiei (CEE) nr. 2.454/93. Aceasta se tipareste in doua exemplare si se semneaza de catre seful biroului vamal. Un exemplar al autorizatiei se preda solicitantului, iar celalalt exemplar se pastreaza in evidenta biroului vamal. O copie a autorizatiei se transmite Autoritatii Nationale a Vămilor.

Aceste formulare vor incepe a fi utilizate incepand cu data de 15.03.2009, pana la aceasta data continuand a se utiliza modelele cererii si autorizatiei pentru utilizarea procedurilor simplificate, care se gasesc in aplicaţia «autorizări pentru procedurile simplificate de vamuire», aflata pe website-ul Autoritatii Nationale a Vamilor www.customs.ro, sectiunea Agenti economici/Utilizarea sistemului informatic vamal.

In perioada 1 ianuarie 2009-14 martie 2009, persoanele care solicita autorizatie pentru utilizarea procedurilor simplificate completeaza si inregistreaza in aplicatia „autorizari pentru procedurile simplificate de vamuire» cererea , fara a o tipari, si prezintă biroului vamal o cerere conform modelului prevazut in anexa nr. 67 la Regulamentul Comisiei (CEE) nr. 2.454/93, completata manual, semnata si stampilata de reprezentantul legal al acestora. Daca conditiile legale sunt indeplinite, birourile vamale completeaza, prin intermediul aplicatiei „autorizari pentru procedurile simplificate de vamuire” autorizatia, o inregistreaza fara a o tipari si elibereaza solicitantului o autorizatie, conform modelului din anexa nr. 67 la Regulamentul Comisiei (CEE) nr. 2.454/93, completata manual, semnata si stampilata.

Acest ordin intra in vigoare de la 01.01.2009.

Importul de bunuri este definit la art . 131 din Codul Fiscal ca si intrarea pe teritoriul Comunitatii a bunurilor care nu se afla in libera circulatie, sau intrarea in Comunitate a bunurilor care se afla in libera circulatie , provenite dintr-un terioriu tert, care face parte din teritoriul vamal al Comunitatii.

Prin aplicarea regimului de punere in libera circulatie bunurile dobandesc caracter comunitar, putand fi astfel utilizate, consumate sau vandute.

Locul importului de bunuri se consideră pe teritoriul statului membru în care se află bunurile când intră pe teritoriul comunitar. Prin exceptie, atunci cand bunurilor care nu se afla in libera circulatie,sunt plasate in unul din regimurile urmatoatere : admitere temporară, cu exonerare totală de la plata drepturilor de import,  prezentate autorităţilor vamale în vederea vămuirii şi, după caz, plasate în depozit necesar cu caracter temporar; introduse într-o zonă liberă sau într-un antrepozit liber; plasate în regim de antrepozit vamal; plasate în regim de perfecţionare activă, cu suspendare de la plata drepturilor de import;  plasate în regim de tranzit vamal extern; admise în apele teritoriale: pentru a fi încorporate pe platforme de forare sau de producţie, în scopul construirii, reparării, întreţinerii, modificării sau reutilării acestor platforme ori pentru conectarea acestor platforme de forare sau de producţie la continent; pentru alimentarea cu carburanţi şi aprovizionarea platformelor de forare sau de producţie),  locul importului se considera a fi pe teritoriul statului membru in care bunurile inceteaza sa mai fie plasate in astfel de regimuri si situatii.

Documentele care insotesc declaratia vamala pentru punerea in libera circulatie sunt urmatoarele :
- factura in baza careia se declara valoarea in vama a bunurilor;
- declaratia cu elementele necesare pentru stabilirea valorii in vama a bunurilor declarate;
- documentele de transport sau documentele aferente regimului vamal precedent;
-  documente pentru aplicarea unui regim tarifar preferential sau a altor masuri de derogare de la regimul de drept comun aplicabil bunurilor declarate;
- lista coletelor sau un document echivalent indicand continutul fiecarui ambalaj in cazul in care in vama se prezinta o singura marfa in mai multe ambalaje.

Declaratia vamala se depune la biroul sau punctul vamal impreuna cu documentele prevazute de reglementarile vamale, in vederea acceptarii regimului vamal solicitat.

Termenul în care trebuie depusă o declaraţie vamală este:
- de 45 de zile pentru marfurile transportate pe cale maritime;
- de 20 de zile pentru marfurile transportate pe cale rutiera, aeriana, feroviara.
În aplicarea art. 168-172 din Regulamentul Comisiei (CEE) nr. 2454/93 în situaţia în care valoarea în vamă a mărfurilor este exprimată în altă monedă decât cea naţională, cursul de schimb folosit la determinarea acestei valori este cursul de schimb stabilit şi comunicat de Banca Naţională a României în penultima zi de miercuri a lunii anterioare lunii în care se utilizează.