La nivel european s-a demarat un proiect de restructurare si armonizare a pietelor de plati nationale prin crearea unei piete integrate a serviciilor de plati si aplicarea unui tratament unitar platilor si incasarilor in euro in interiorul spatiului european .

Proiectul, intitulat SEPA (Single Euro Payment Area) isi propune sa creeze o zona unica de plati in euro in care consumatorii individuali, companiile si alti participanti la activitatea economica vor putea efectua plati in aceleasi conditii de baza, cu aceleasi drepturi si obligatii, indiferent de locul unde se afla acestia.

SEPA va permite clientilor efectuarea de plati in euro fara Numerar catre orice beneficiar situat oriunde in zona euro, prin utilizarea unui singur cont bancar si a unui singur set de instrumente standardizate de plata.

Proiectul s-a demarat pe 28 ianuarie 2008 si urmeaza sa fie implementat treptat de bancile comerciale din zonele acoperite, pana in 2010.

In perioada 2008 – 2010 , instrumentele de plata nationale vor coexista cu instrumentele de plata SEPA. Din 2010 se va renunta la instrumentele nationale de plati.

In prezent au aderat la SEPA 19 banci comerciale, conform datelor publicate de Consiliul European de Plati. In cazul Romaniei, proiectul SEPA vizeaza platile in euro pe teritoriul tarii si cross-border.

In momentul adoptarii monedei euro de catre tara noastra, standardele SEPA se vor aplica inclusiv platilor domestice. Avand in vedere acest aspect, comunitatea bancara din Romania a luat in considerare adaptarea sistemelor informatice chiar inainte de trecerea la euro.

Beneficiile sistemului:

1. Clientii vor putea face plati in euro oriunde in Uniunea Europeana, folosind aceleasi formate de plati si in aceeasi termeni/conditii;
2. Timpul maxim de procesare a unei plati SEPA este de 3 zile lucratoare si se asteapta sa se reduca la 1zi lucratoare;
3. Nu vor exista deduceri suplimentare de comisioane din suma platii, in plus fata de comisioanele percepute de banca ordonatoare, respectiv banca beneficiara;
4. Clientii vor beneficia de sisteme de comisionare unitare pentru platile domestice si internationale in euro, stimulandu-se instrumentele eficiente de plata ( platile electronice) in defavoarea celor mai putin eficiente ( plati in numerar, plati pe suport hartie);
5. Format standard al platilor ceea ce va permite o reconciliere automata si eficienta;
6. Clientii regionali isi vor putea reduce costurile cat si timpul alocat acestor operatiuni prin administrarea lichiditatilor si platilor din aceeasi locatie;

Dupa mai bine de 74 de ani de la aparitia lor, in 1934, legile 59 si respectiv 58 privind  cecul, respectiv cambia si biletul la ordin au suferit actualizari prin aparitia OUG 38/2008 si respectiv 39/2008. Cele doua legi au intrat in vigoare la 11 mai 2008 si au fost publicate in Monitorul Oficial din nr 284/11 aprilie 2008.

Schimbarea a aparut datorita necesitatii fluidizarii fluxului decontarilor si evitarii anumitor incidente potentiale pe traseul decontarii de la beneficiar la platitor. Astfel s-a eliminat calatoria cecului de la banca beneficarului catre banca platitorului precum si riscul ca instrumentul sa se piarda sau sa se deterioreze.

S-a emis un nou format de cec, dar nu mult diferit de cel de dinainte (ca diferenta sunt culorile de fundal mai deschise, marcajele in caseta unde se inscrie codul IBAN, idem pentru CIF sau CNP, adresa firmei beneficiar nu mai este necesara (trebuie inscrisa doar denumirea firmei si codul fiscal ), bararea apare in partea de sus a cecului , in banda alba nu se mai scrie nimic, bancile putand utiliza acest spatiu pentru coduri de securitate.

Toate informatiile care erau inscrise prin vechiul format de cec si pe fata si pe verso au fost aduse pe fata cecului pentru a facilita prelucrarea automata.

Elementele obligatorii ale cecului se pastreaza ca si in trecut (data emiterii, locul emiterii, suma in cifre si litere , locul platii, ordinul de a plati, denumirea de cec, numele tragatorului, codul de identificare al tragatorului, numele trasului (adica banca tragatorului ), codul IBAN al contului din care se va face plata semnatura tragatorului). Ce apare in plus este obligativitatea scrierii cu majuscule in spatiile special marcate cu casute, cu exceptia sumei in litere care poate fi scrisa si cu litere mici. In plus, nu este nevoie de stampila tragatorului.

O alta  diferenta ar fi ca daca pana acum doar cecul avea serie si numar, de acum si cambia si biletul la ordin vor trebui sa aiba o “referinta”, adica un set de caractere format din primele 4 caractere ale codului BIC al bancii de unde se ridica instrumentele, urmat de seria din doua litere si numarul cecului.

De la 01 septembrie 2008, bancile au inceput eliberarea de astfel de instrumente doar in forma noua.
Vechile instrumente desi nu vor mai fie eliberate de banci de la aceasta data vor putea fi totusi utilizate , dar dupa data de 10 octombrie acestea nu vor mai putea fi compesate prin intermediul caselor de compensare ale BNR si nici prin sistemul SENT.

Solutia gasita prin noile reglementari pentru rezolvarea problemelor de circuit a fost trunchierea si compensarea electronica.

Trunchierea este un mod de prezentare la plata a cecului (ca alternativa la prezentarea pe suport de hartie ) si consta in transpunerea in format electronic (XML) a informatiilor relevante de pe cecul in format fizic, captarea unei imagini a cecului prezentat de posesor si transmiterea pe cale electronica a acestora catre banca platitorului (sistemul SENT, operat de Transfond)

Acest mod de operare va deveni functional din 10 octombrie 2008.

Termenul de prezentare la plata a cecurilor emise si platibile in Romania este de 15 zile de la data emiterii inscrisa pe instrument. In ce priveste ciclul de compensare si decontare , acesta este :

1.    depunerea instrumentului de debit la banca pentru incasare in T-3;
2.    banca il trimite prin sistemul SENT cel mai tarziu in T-2;
3.    banca platitoare poate refuza plata pana la sfarsitul zilei urmatoare :T-1;
4.    compensarea si decontarea au loc in T.