Pentru Facturare si Gestiune recomandam Smart Bill. Incerci GRATUIT!
ANAF a publicat pe data de 11 septembrie 2026 un proiect legislativ pentru aprobarea condiţiilor de furnizare a informaţiilor, modelului-cadru al protocolului de colaborare, procedurii privind schimbul de informaţii între ANAF şi persoanele juridice de drept privat semnatare, precum şi a modalităţilor de acces în sistemele informatice dedicate conform art. 70^1 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.
Proiectul extinde tipurile de informatii fiscale la care pot avea acces persoanele juridice de drept privat (PJDP) semnatare de protocoale de colaborare, in special institutiile de credit. Noutatea principala: pe langa datele disponibile in prezent, bancile vor putea obtine informatii din trei declaratii fiscale-cheie – D100, D101 si D300.
Proiectul reglementeaza conditiile de furnizare a informatiilor, modelul-cadru al protocolului de colaborare, procedura privind schimbul de informatii intre ANAF si PJDP semnatare, precum si modalitatile de acces in sistemele informatice dedicate, conform art. 70^1 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala.
Ce declaratii intra in sfera noului acces
Solicitarea de extindere a venit din partea Asociatiei Romane a Bancilor (ARB) si vizeaza informatii furnizate in prezent prin urmatoarele formulare:
- D100 – declaratie privind obligatiile de plata la bugetul de stat;
- D101 – declaratie privind impozitul pe profit;
- D300 – decontul de taxa pe valoarea adaugata.
Practic, o institutie de credit va putea vedea, cu acordul contribuabilului, elemente privind obligatiile declarate la bugetul de stat, impozitul pe profit declarat si rulajul de TVA – indicatori foarte relevanti pentru evaluarea capacitatii de rambursare a unui credit.
De ce este necesar noul ordin
Institutiile de credit sunt PJDP reglementate prin OUG nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului si au obligatia legala de a analiza bonitatea clientilor si de a preveni fraudele in procesul de creditare. Pentru indeplinirea acestei obligatii, accesul la declaratiile fiscale depuse la ANAF (D100, D101, D300) se face exclusiv in scopul gestionarii riscului de credit si al prevenirii fraudei.
Introducerea unor noi categorii de informatii disponibile prin platforma “schimb de informatii ANAF-PJDP” impune:
- abrogarea OPANAF nr. 146 din 1 februarie 2022, actul normativ care reglementeaza in prezent schimbul de informatii ANAF-PJDP;
- adoptarea unui nou ordin care sa reglementeze accesul institutiilor de credit la informatiile fiscale suplimentare;
- actualizarea fluxului de transmitere a consimtamantului contribuabililor prin Spatiul Privat Virtual (SPV).
Ce probleme s-au constatat in aplicarea OPANAF nr. 146/2022
Din practica aplicarii ordinului actual de catre PJDP semnatare a rezultat nevoia de a detalia suplimentar mai multe aspecte tehnice si procedurale:
- obligatiile de auditare IT ex-ante si ex-post;
- modalitatile de inrolare si de revocare a administratorilor platformei “schimb de informatii ANAF-PJDP”;
- modalitatile de reinnoire a certificatelor digitale ale administratorilor platformei;
- modalitatea de identificare la distanta, de catre PJDP, a clientilor potentiali sau existenti.
Consimtamantul expres si conditia granularitatii
Potrivit art. 11 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala, furnizarea de informatii fiscale se face pe baza consimtamantului expres si neechivoc al contribuabilului sau al platitorului.
Proiectul de ordin impune tuturor PJDP obligatia de a asigura granularitatea acordului, adica:
- separarea scopurilor de catre operator;
- obtinerea unui consimtamant distinct pentru fiecare dintre scopurile prelucrarii.
Motivul este juridic, nu administrativ: daca procedura de obtinere a consimtamantului nu permite persoanelor vizate sa acorde consimtamantul separat pentru diferitele operatiuni de prelucrare a datelor cu caracter personal sau pentru diferitele scopuri ale prelucrarii, este afectata insasi cerinta unui consimtamant liber exprimat. Caracterul granular al consimtamantului devine, prin urmare, o conditie indispensabila atunci cand prelucrarea datelor personale vizeaza scopuri multiple.
Concret, o banca nu va putea obtine un acord “global” care sa acopere simultan analiza bonitatii, prevenirea fraudei si eventuale scopuri de marketing. Fiecare scop are nevoie de bifa proprie.
