Cand primesti amenda si cand numai avertisment?

Pentru Facturare si Gestiune recomandam SmartBill. Incerci GRATUIT!

Diferenta dintre un avertisment si o amenda de cateva mii de lei nu tine, in cele mai multe cazuri, de textul legii speciale incalcate. Tine de modul in care agentul constatator aplica art. 7 si art. 21 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor.

Cele trei sanctiuni principale si ierarhia lor

Art. 5 alin. (2) din OG nr. 2/2001 enumera sanctiunile contraventionale principale: avertismentul, amenda contraventionala si prestarea unei activitati in folosul comunitatii. Ultima se poate aplica, potrivit art. 6 alin. (2), doar persoanelor fizice, deci este irelevanta pentru firme.

Pentru o singura contraventie se poate aplica doar o singura sanctiune principala, dar aceasta poate fi insotita de una sau mai multe sanctiuni complementare, conform art. 5 alin. (7). Sanctiunile complementare — confiscarea, suspendarea autorizatiei, inchiderea unitatii, blocarea contului bancar, suspendarea activitatii — se aplica in functie de natura si gravitatea faptei, potrivit art. 5 alin. (6).

Regula este cea de la art. 5 alin. (5): sanctiunea stabilita trebuie sa fie proportionala cu gradul de pericol social al faptei savarsite.

Cand se aplica avertisment

Art. 7 defineste avertismentul ca fiind atentionarea verbala sau scrisa a contravenientului asupra pericolului social al faptei savarsite, insotita de recomandarea de a respecta dispozitiile legale.

Conditia de aplicare este: avertismentul se aplica in cazul in care fapta este de gravitate redusa. Avertismentul se poate aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune.

Cand agentul constatator alege intre avertisment si amenda, si apoi alege cuantumul amenzii in interiorul intervalului legal, el este tinut de sase criterii enumerate la art. 21 alin. (3):

  1. imprejurarile in care a fost savarsita fapta
  2. modul si mijloacele de savarsire
  3. scopul urmarit
  4. urmarea produsa
  5. circumstantele personale ale contravenientului
  6. celelalte date inscrise in procesul-verbal

Spre exemplu o intarziere de o zi la transmiterea unei suspendari in REGES, dintr-o singura eroare, fara prejudiciu pentru salariat, autocorectata inainte de control, la un angajator fara antecedente, bifeaza practic toate criteriile in favoarea avertismentului: imprejurari scuzabile, absenta scopului ilicit, absenta urmarii pagubitoare, circumstante personale favorabile.

Prin contrast, netransmiterea sistematica a datelor pentru zece salariati, pe parcursul mai multor luni, cu munca prestata si platita, indica intentie si urmari concrete. Acolo nu se discuta despre avertisment, ci despre pozitionarea in intervalul de amenda.

Ce nu poate face agentul constatator

  • Nu poate cobori sub minimul legal al amenzii
  • Nu poate depasi plafoanele generale
  • Nu poate cumula nelimitat

Daca aceeasi persoana a savarsit mai multe contraventii, sanctiunea se aplica pentru fiecare, potrivit art. 10 alin. (1). Insa cand contraventiile sunt constatate prin acelasi proces-verbal, art. 10 alin. (2) impune un plafon: “Când contravențiile au fost constatate prin același proces-verbal, sancțiunile contravenționale se cumulează fără a putea depăși dublul maximului amenzii prevăzut pentru contravenția cea mai grava sau, după caz, maximul general stabilit în prezenta ordonanța pentru prestarea unei activități în folosul comunității”.

Cauzele care inlatura complet raspunderea

Art. 11 alin. (1) enumera situatiile in care caracterul contraventional al faptei este inlaturat: legitima aparare, starea de necesitate, constrangerea fizica sau morala, cazul fortuit, iresponsabilitatea, betia involuntara completa, eroarea de fapt si infirmitatea, daca are legatura cu fapta.

Pentru societati, doua sunt relevante: cazul fortuit si eroarea de fapt. O indisponibilitate prelungita a platformei informatice, dovedita, se incadreaza in zona cazului fortuit. O informatie eronata comunicata in scris de client contabilului poate ridica problema erorii de fapt.

Atentie insa la alin. (5): aceste cauze se constata numai de instanta de judecata. Agentul constatator nu are competenta sa le retina.

Avertismentul nu este o favoare discretionara, ci o sanctiune legala aplicabila ori de cate ori fapta este de gravitate redusa — inclusiv atunci cand legea speciala nu il mentioneaza. Obtinerea lui depinde aproape integral de ce se consemneaza in procesul-verbal la momentul controlului: imprejurarile faptei, masurile de remediere deja luate, absenta prejudiciului si absenta antecedentelor.

Articole similare

Comentariul tau aici