Ce presupune angajarea minorilor: reglementare si restrictii

Pentru Facturare si Gestiune recomandam SmartBill. Incerci GRATUIT!

Comunicat, ITM Salaj, 31.01.2025

În acord cu normele europene, legislația din România impune condiții stricte pentru angajarea în muncă a minorilor, fie că este vorba de contract individual de muncă, de ucenicie, de voluntariat, de internship  sau de cei care lucrează ca zilieri. Minorii pot desfășura numai activități potrivite cu dezvoltarea lor fizică şi cu aptitudinile de care dau dovadă, dacă astfel nu le sunt încălcate dreptul la dezvoltare fizică, mentală, spirituală, morală şi socială, dreptul la educaţie, şi nu le este pusă în pericol starea de sănătate.

Persoana fizică dobândește capacitate de muncă la împlinirea vârstei de 16 ani. Prin excepție, este permisă angajarea tinerilor cu vârsta de minim 15 ani, dar numai cu acordul părinților sau al reprezentantului legal.

Legislația muncii stabilește, ca regulă,  faptul că în cazul tinerilor durata timpului de muncă este de 6 ore pe zi și de 30 de ore pe săptămână. Această normă nu poate fi depășită, Codul muncii stabilind că minorii nu pot presta muncă suplimentară.

Alte prevederi din Codul muncii aplicabile angajaților sub 18 ani sunt:

  • salariul angajatului minor cu program de 6 ore/zi nu poate fi stabilit sub nivelul salariului minim brut pe economie;
  • minorii nu pot presta muncă de noapte. De asemenea, nu pot presta munci periculoase, improprii vârstei sau abilităților lor fizice;
  • au dreptul să beneficieze de o pauză de masă de cel puțin 30 de minute, dacă durata zilnică a timpului de muncă este mai mare de patru ore și jumătate;
  • perioada legală a concediului de odihnă  se suplimentează cu cel puțin trei zile lucrătoare.

În cazul în care încadrează în muncă minori fără respectarea condițiilor legale de vârstă sau dacă aceștia prestează activități cu încălcarea prevederilor legale referitoare la regimul de muncă al minorilor, angajatorul poate fi sancționat cu amendă sau chiar închisoare.

Totodată, pentru nerespectarea dispozițiilor legale privind munca suplimentară și munca de noapte a minorilor, angajatorul poate fi sancționat cu amendă.

Pe de altă parte, minorii se pot găsi în situația în care prestează activitate fără a avea încheiat nici un contract din cele amintite anterior ca fiind posibile pentru munca tinerilor.

Munca la negru  nu  este  doar  munca desfășurată fără încheierea unui contract de muncă ci și efectuarea muncii în perioada de probă fără încheierea unui contract, prestarea muncii  în perioada în care salariatul are contractul de muncă suspendat sau  depăşirea duratei timpului de muncă stabilită în cadrul contractului  de muncă cu timp parţial sunt considerate și ele forme de muncă la negru.

Din practicarea muncii la negru  decurg multe consecințe negative fără ca salariatul să-l poată trage la răspundere în vreun fel pe angajator. Ca urmare, lucrătorul nu va avea parte de o serie de beneficii cum ar fi concediu de odihnă sau medical plătit, asigurare în sistemul public de pensii si de sănătate, vechime în muncă și multe altele.

Important!  Munca la negru nu aduce sancțiuni numai pentru angajatori, ci și pentru angajați. Chiar dacă încheierea contractului de muncă este obligația angajatorului, nici angajații nu sunt absolviți de vină. Ca urmare, potrivit dispozițiilor Codului muncii,  o persoană care muncește la negru poate fi amendată cu sume între 500 și 1.000 de lei.

Citeste si:


Lista seminarelor ANAF pentru luna februarie 2025

Articole similare

Comentariul tau aici