Pentru Facturare si Gestiune recomandam SmartBill. Incerci GRATUIT!
Din 2026, controlul concediilor medicale nu se mai limiteaza la verificarea formala a certificatelor. Casele de asigurari de sanatate pot analiza si decizia medicala care a stat la baza concediului. Daca se constata ca certificatul a fost eliberat cu nerespectarea legii, asiguratul nu mai primeste indemnizatia, iar medicul poate raspunde disciplinar in fata Colegiului Medicilor.
Potrivit art. 51 alin. (1) din OUG 158/2005, controlul modului de acordare a concediilor medicale si de eliberare a certificatelor se realizeaza de echipe formate din personalul serviciilor specializate ale CNAS si ale caselor de asigurari de sanatate. In cazuri justificate pot fi cooptati reprezentanti ai Ministerului Sanatatii, ai directiilor de sanatate publica sau ai retelelor sanitare proprii ale altor institutii.
Art. 51 alin. (2) prevede doua moduri de declansare a controlului:
- la sesizarea casei de asigurari de sanatate de catre platitori;
- prin sondaj, la initiativa autoritatilor abilitate.
OUG 91/2025 a introdus alin. (2^1), potrivit caruia CNAS si casele de asigurari pot controla concediile medicale „sub aspectul legalitatii si temeiniciei acordarii acestora, la initiativa proprie sau la solicitarea angajatorilor”.
Controlul nu se mai limiteaza la forma certificatului, ci poate viza si justificarea medicala a concediului.
Ce se verifica in cadrul controlului
Potrivit art. 51 alin. (2^2), controlul se realizeaza cel putin prin:
- a) analiza documentelor medicale care au stat la baza eliberarii certificatelor de concediu medical;
- b) verificarea respectarii conditiilor legale privind durata acordarii concediului medical;
- c) verificarea corectitudinii completarii certificatelor si a concordantei acestora cu diagnosticul si recomandarile medicale.
Etapa de expertiza medicala
Art. 51 alin. (2^4) prevede ca certificatele gasite neconforme in urma controlului CNAS sau al casei de asigurari „se transmit cabinetelor de expertizare a capacitatii de munca in vederea analizarii si verificarii din punct de vedere medical”. Verificarea se face pe baza protocolului dintre CNAS, Casa Nationala de Pensii Publice si Institutul National de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Munca.
Art. 51 alin. (5), modificat prin OUG 91/2025, prevede ca, daca comisia de disciplina a colegiului teritorial sau Comisia superioara de disciplina a Colegiului Medicilor din Romania constata nerespectarea prevederilor privind acordarea concediilor medicale, se aplica sanctiunile prevazute de art. 455 din Legea 95/2006 (mustrare, avertisment, vot de blam, amenda de la 100 lei la 1.500 lei, interdictia de a exercita profesia ori anumite activitati medicale pe o perioada de la o luna la un an, retragerea calitatii de membru al Colegiului Medicilor din Romania).
Separat de raspunderea disciplinara, art. 47 alin. (3) din OUG 158/2005 califica drept contraventie eliberarea certificatelor de concediu medical de catre medicii prescriptori cu nerespectarea prevederilor legale. Potrivit art. 48 alin. (1) lit. b), fapta se sanctioneaza cu amenda de la 6.000 lei la 11.000 lei. Constatarea si aplicarea amenzilor revin organelor de control ale CNAS si ale caselor de asigurari.
Efectul principal: asiguratul nu beneficiaza de indemnizatie
Art. 51 alin. (2^5), in forma modificata prin Legea 64/2026, prevede: „In cazul in care, in urma controlului prevazut la alin. (1)-(2^4), se constata ca certificatul de concediu medical a fost eliberat cu nerespectarea prevederilor legale, asiguratul nu beneficiaza de indemnizatia aferenta concediului medical”.
Pozitia angajatorului
Plata se face pe baza certificatului
Art. 36 alin. (1) din OUG 158/2005 stabileste ca certificatul de concediu medical eliberat in conditiile legii constituie document justificativ pentru plata. Angajatorul plateste indemnizatia cel mai tarziu odata cu lichidarea drepturilor salariale pe luna respectiva, conform art. 36 alin. (3) lit. a).
Refuzul nejustificat de plata este sanctionat
Art. 47 alin. (2) califica drept contraventie refuzul nejustificat de plata a indemnizatiilor si calculul si plata eronata a acestora. Potrivit art. 48 alin. (1) lit. a), amenda este de la 3.500 lei la 6.000 lei.
Din coroborarea textelor rezulta ca angajatorul care suspecteaza un certificat nu il poate declara singur nelegal. Calea prevazuta de lege este sesizarea casei de asigurari, conform art. 51 alin. (2) si (2^1). Efectul prevazut la alin. (2^5) intervine numai dupa control.
Recuperarea sumelor deja platite
Cand controlul se incheie dupa ce indemnizatia a fost platita, se aplica art. 42 din OUG 158/2005:
- alin. (1): sumele incasate necuvenit cu titlu de indemnizatii se recupereaza de la beneficiari in termenul de prescriptie de 3 ani;
- alin. (2): recuperarea se face de angajator sau, dupa caz, de institutia care a platit drepturile;
- alin. (3): casele de asigurari de sanatate recupereaza sumele platite necuvenit de la platitorii prevazuti la art. 36 alin. (3), adica si de la angajatori;
- alin. (4): sumele platite necuvenit prin intermediul caselor de asigurari se recupereaza de la beneficiari in baza deciziei casei, care constituie titlu executoriu;
- alin. (7): la recuperarea prevazuta la alin. (3) se aplica prevederile Codului de procedura fiscala.
Limitele recuperarii de la salariat, potrivit Codului muncii
- Art. 256 alin. (1): „Salariatul care a incasat de la angajator o suma nedatorata este obligat sa o restituie.”
- Art. 169 alin. (1): nicio retinere din salariu nu poate fi operata in afara cazurilor si conditiilor prevazute de lege.
- Art. 169 alin. (2): retinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului pot fi efectuate numai daca datoria este scadenta, lichida si exigibila si a fost constatata printr-o hotarare judecatoreasca definitiva (Codul muncii).
Salariatul are, asadar, obligatia legala de restituire, dar angajatorul nu poate retine unilateral suma din salariu. Este nevoie de acordul salariatului sau de un titlu executoriu.
