In ultima perioada finantarea companiilor a devenit parca mai mult decat oricand un subiect de mare interes. Despre posibilitatile de finantare in aceasta perioada, discutam cu Nicolae Barbu, specialist in consultanta de business in zona IMM.
- Nicolae Barbu este directorul general al companiei Innovative Professional Services (IPS)
- IPS este un butic de consultanţă în business, specializat pe facilitarea accesului la finanţări locale şi internaţionale. Mai oferă servicii de consultanţă, instruire şi management de relaţii. În ceea ce livrează IPS, unice, sunt comunicarea şi rezultatele.
1. In ultima perioada am intalnit frecvent termenul de finantare cohortica – ne puteti explica la ce se refera acesta ?
Foarte simplu o finantare cohortica poate fi descrisa ca un program de finantare (in cazul nostru pentru companii) ce isi ajuta clientii in baza unor profile ( profil atat pentru tipul de client cat si pentru cel de credit) cu caracteristici comune. Profilizarea/cohortarea aduce avantaje tuturor partilor implicate printr-un termen de raspuns mai bun vs media pietei, conditii mai bune ale finantarii (dpdv pret si garantii). Aceasta profilizare/cohortare are in spate cumulul experientei de creditare a uneia dintre bancile flexibile si orientate spre antreprenori (Patria Bank Sa) + al companiei noastre (IPS), a carei echipa are un background bancar de peste 10 ani in ipostaze de auditori si/sau coordonatori de programe de creditare (cu surse locale/externe) persoane juridice. Am cautat programe similare (fiind mai simplu sa adaptezi si perfectionezi) si am gasit pe IT la networking, insa nu si pe banking/finantare, de aceea cred ca suntem niste deschizatori de drumuri pe acest tip de serviciu/credit. Ne luptam sa-l popularizam si sa-i facem cunoscute avantajele aduse tuturor partilor implicate: societate, client, banca si IPS.
2. In aceasta perioada sunt deschise masurile de finantare in baza OUG 130/2020 – mai precis in 22 octombrie se va deschide masura 2 Capital de lucru.Ce diferente sunt intre finantarea cohortica si grantul pentru capital de lucru ? De ce am opta pentru o finantare cohortica vs un grant de capital de lucru ?
OUG 130 (schema de granturi) continua sa fie ‘vedeta’ acestei perioade si ramanerea ei sub reflectoare este ajutata de frecventele amanari ale lansarilor, modificarile anuntate si neimplementate, precum si de cei ce acum nu sunt eligibili si inca spera la o modificare ce i-ar face eligibili. Si pentru noi principalele discutii cu aplicantii in cadrul programului cohortic acest punct au vizat. Pentru a ne simplifica discutiile, am facut publice principalele caracteristici ale fiecarei scheme, astfel incat oricine sa se ne poata compara si decide ce i se potriveste mai bine sau daca este cazul sa aplice la dublu, ca nu se exclud sau imiteaza. Aveti atasata descrierea (click aici)
3. Cat de importanta este in momentul de fata flexibilitatea in finantare ? In ce termeni se exprima aceasta flexibilitate ?
Putine lucuri sunt identice in viata si de aceea trebuie abordat fiecare si inteles prin particularitatile ce le are. Flexibilitatea este ceva ce te ajuta sa te diferentiezi insa nu se poate aplica oricand/cu oricine/pentru orice. Aceasta necesita in primul rand personal sau o dezvoltare soft cu multe ramuri si randuri de cod, daca doresti automatizarea flexibilitatii. Flexibilitatea in finantare o poti acorda mai usor (ca return vs efort implicat) unei categorii de clienti ce au volume mai mari. Ca sa le intelegi ‘diferentele/flexibilizarile’ ai nevoie de colegi instruiti si cu timp, deci fara supraincarcare. De aceea si finantarile se adreseaza in mod segmentat (pe profile de clienti si produs) si patura de Microcompanii (unde si eu ma gasesc cu IPS) isi gasesc mai greu finantari.
Poate parea un joc de cuvinte insa pe finantarea cohortica oferim flexibilitate prin sablon. Sablonul este pentru validare incadrare profil financiar/reputational/de business si flexibilitatea ti se ofera ca bonus al incadarii si se refera la: nivelul de garantii, dimensiunea finantarii, timpul mediu de raspuns si nu in cele din urma prin preturile acesteia (care si acestea rezulta tot dintr-un sablon insa cu flexibilizari din partea de cross-sell accesat). Flexibilitatea programului cohortic mai este asigurat si prin serviciile noastre (IPS) de facilitare, ce include o validare (integral online derulata) in 2 etape a preeligibilitatii.
4. Considerati ca va exista o suprasolicitare pentru masura 2 Capital de lucru ?
In mod clar da. Pentru un indiciu de raspuns, sunt disponibile cateva filtre publice. Ne-am uitat doar la cei ce au Certificate pentru Situatii de Urgenta, o cerinta obligatorie pentru aplicare si vom constata ca sunt maxim 27.000 beneficiari eligibili pe cele aproximativ 4-5.000 de locuri (sansa matematica de aprox 20%), acoperite prin regula primul venit, primul servit. As anticipa ca in maxim 2 zile se va finaliza bugetul, desi realist sunt sanse ca acest lucru sa se intample inca din prima zi.
5. Ce parere aveti despre restrictionarea anumitor codul CAEN in accesarea celor 3 tipuri de granturi ?
Pe orice program cu bani de la UE au existat restrictionari prin CAEN, dar vorbim de unele clasice/etice/sociale (alcool, tutun, arme, etc) sau de unele ce deja au anumite ajutoare/subventii (ex APIA). Posibil sa nu fi cautat eu suficient insa n-am gasit criteriile in baza carora CAENul X este eligibil si Y nu. Daca programele au fost ok (s-au alocat toti banii) atunci poti accepta frustrarea si nu neaparat as insista pentru unele justificari publice. Insa, daca programul nu se consuma (a se vedea masura 1 OUG 130) si unul dintre motivele (conform feedbackurilor disponibile peste tot onlie) este o lista de CAEN (chiar si daca este doar pentru PFA/ONG), atunci mi se pare de bun simt sa ajustezi sau explici ce limitari ai avut in decizia privind CAENurile.
6.Ce parere aveti de masura 1 Microgranturi – si care au fost principalele probleme intampinate in accesarea masurii ? De ce credeti ca nu a existat un procent mai ridicat de interes in randul antreprenorilor cu privire la aceasta masura ? Cum apreciati procesul, respectiv instrastructura creata pentru a aplica pentru aceste masuri ? Este relativ usor pentru un antreprenor sa parcurga pasii pentru a aceesa aceste masuri ?
As incepe cu lucrurile bune care au clar pe prima pozitie UX-ul pe platforma, comunicarea cu ministerul, cand apar intrebari ce tin de aplicatie si materialele PDF ce te ghidau in fluxul de aplicare. Daca erai mediu familiarizat cu ce presupune un site si niste declaratii, era un task usor de indepliniti. Experienta si preluarea de date din terte surse publice de stat ni s-au parut net superioare celei IMM Invest. Tot la pozitive poate fi si dimensionarea tichetului la 9.700 Lei, care ar permite finantarea a 50.000 de potentiali prospecti.
Cam aici se termina cele bune si vin cele ce inca pot fi ajustate si anume criteriile: permanenta balbaiala pe comunicare si implementarea celor ‘aruncate’ in piata, extindere lista de CAEN-uri, posibilitatea aplicarii si a celor ce au un angajat (si acestia platesc impozite pe salarii, impozit pe profit/venit, alte taxe), regandirea/eliminarea pragului minim de cifra de afaceri. Pe principiul, daca nimic nu se mai poate face, ca este schema de grant si necesita aprobare de la UE, atunci macar sa se aloce proportional sumele ‘nesolicitate’ celor ce s-au inscris. Mai bine la ei si in final in economia locala vs a nu mai veni deloc de la UE.
La infrastructura sunt de apreciat si cele 7 banci selectate pentru program care pe langa business as usual (insa restrictionat de Covid), pe langa nebunia (inca activa) de IMM Invest, cea cu ‘flexibiltatea ratelor’ (din moratoriul activ din Aprilie pe esalonari credite, ce o parte expira si necesita noi solutii) s-au inhamat si la acest hei-rup cu multe complicatii ce nu sunt doar operationale.
7. In curand se va startul pentru masura 3 Granturi de investitii – cum se simte in piata interesul antreprenorilor pentru aceasta masura? Cum considerati ca sunt criteriile pentru accesarea fondurilor ? Exista catagorii dezavantajate ?
Este foarte relativ ‘curand’-ul acesta, s-a vazut clar din celelalte masuri. Interesul se simte cel putin la fel ca pentru masura 2. Criteriile sunt directionate spre un risc minim asumat de stat, deoarece puncteaza contributia ridicata si randamentele bune. Sunt foarte fain gandite, pentru cointeresare prin contributie (pbt ‘b1’), dar mai ales prin cerintele financiare ce se uita atat in trecut (pct ‘c’ cel cu raportul intre grant si profitul operational) cat si in viitor (pct ‘a’). Clar vor exista si categorii dezavantajate, nu poti face produse care sa ii multumeasca si acopere pe toti, oricat de ‘flexibil’ vei fi.
As puncta in final, pentru a se interpreta corect acest interviu, ca prin societatea noastra am decis sa nu oferim consultanta pentru OUG 130. In continuare urmarim subiectul si numeroaselele lui variatiuni si amanari.
