Ce informatii salariale pot cere angajatii si in cat timp trebuie sa raspunzi

Pentru Facturare si Gestiune recomandam SmartBill. Incerci GRATUIT!

Pe data de 30 martie 2026, Ministerul Muncii a publicat, in transparenta decizionala, un proiect legislativ privind transparenta salariala si consolidarea aplicarii principiului egalitatii de remunerare intre femei si barbati pentru o munca egala sau o munca de valoare egala. Acest proiect modifica si completeaza Codul muncii cu reguli noi despre ce informatii salariale pot cere angajatii si in ce termen trebuie sa raspunda angajatorul.

La data publicarii acestui articol, legea nu este inca publicata in Monitorul Oficial.

Ce informatii salariale pot cere angajatii

Conform proiectului, lucratorii au dreptul sa solicite si sa primeasca, in scris, doua categorii principale de informatii salariale:

  1. Informatii despre propria remuneratie
    Lucratorii pot cere informatii privind nivelul lor individual de remunerare. Aici intra toate componentele remuneratiei, in sensul definit de lege (salariu de baza, sporuri, adaosuri, componente variabile etc.), asa cum sunt ele stabilite pentru lucratorul respectiv.
  2. Informatii despre nivelurile medii de remunerare pe categorie de lucratori
    In plus, lucratorii au dreptul sa solicite informatii privind nivelurile medii de remunerare, defalcate pe criteriul de sex, pentru categoriile de lucratori care presteaza aceeasi munca sau o munca de valoare egala.
    Asta inseamna ca angajatul poate cere, de exemplu, mediile de remunerare (separat pentru femei si barbati) pentru categoria sa de post, asa cum aceasta categorie este definita de angajator pe criterii obiective si neutre din punctul de vedere al sexului.

Acest drept este preluat si in Codul muncii, prin introducerea unei noi litere la art. 39 alin. (1): salariatii au dreptul „de a solicita si a primi, in scris, informatii cu privire la nivelurile medii de remunerare, defalcate in functie de sex, pentru categoriile de salariati care presteaza aceeasi munca ca ei sau o munca de aceeasi valoare ca a lor”.

Important: proiectul nu obliga angajatorul sa comunice salariile nominale ale colegilor, ci niveluri medii, separate pe femei si barbati, pentru categoria de lucratori relevanta.

Cine poate solicita aceste informatii

Proiectul prevede ca:

  • lucratorii pot solicita informatiile personal, in nume propriu;
  • informatiile pot fi solicitate si prin intermediul reprezentantilor lucratorilor (de exemplu, sindicat sau reprezentanti alesi ai salariatilor).

In plus, acelasi set de informatii poate fi obtinut si prin intermediul Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii, care se adreseaza angajatorului si transmite apoi lucratorului datele primite.

In ce termen trebuie sa raspunda angajatorul

Proiectul fixeaza termene clare pentru raspunsul angajatorului:

  • Pentru cererile de informare formulate de lucratori (personal sau prin reprezentanti), angajatorul trebuie sa furnizeze informatiile intr-un termen rezonabil, dar nu mai tarziu de 30 de zile lucratoare de la data solicitarii.
  • Pentru cererile transmise prin CNCD, termenul este acelasi: angajatorul furnizeaza informatiile solicitate „intr-un termen rezonabil, dar nu mai tarziu de 30 de zile lucratoare de la data primirii solicitarii”.

In completarea Codului muncii, se introduce obligatia angajatorului ca, pentru solicitarile intemeiate pe noul drept din art. 39 (niveluri medii de remunerare defalcate pe sexe), sa raspunda in scris, in termen de 30 de zile lucratoare de la primirea solicitarii lucratorului.

Dreptul la clarificari si informatii suplimentare

Proiectul mai prevede un mecanism suplimentar in favoarea lucratorului:

  • daca informatiile primite sunt inexacte sau incomplete, lucratorii au dreptul sa solicite, personal sau prin reprezentantii lor, clarificari si informatii suplimentare;
  • angajatorul este obligat sa ofere un raspuns motivat la aceste solicitari suplimentare, in termen de maximum 30 de zile lucratoare.

Astfel, angajatorul nu poate raspunde formal sau vag: daca lucratorul considera ca raspunsul initial nu lamureste situatia, poate cere explicit completari si explicatii, iar angajatorul trebuie sa argumenteze datele comunicate.

Articole similare

Comentariul tau aici