Pentru Facturare si Gestiune recomandam SmartBill. Incerci GRATUIT!
Proiectul de lege privind participarea salariatilor la profit a fost trimis pe data de 2 iunie 2026 la Presedinte in vederea promulgarii.Pe data de 19 iunie 2026 Presedintele a trimis proiectul inapoi la Parlament cu o cerere de reexaminare.
Legea instituie un regim fiscal preferențial pentru sumele acordate angajaților cu titlu de participare la profit: deductibilitate integrală la calculul impozitului pe profit, reîncadrarea acestor sume din categoria veniturilor din salarii și asimilate salariilor în categoria veniturilor din alte surse, cu excluderea lor din baza de calcul a CAS, CASS și a contribuției asiguratorii pentru muncă. Potrivit cererii de reexaminare legea prezintă vulnerabilități constituționale de fond, un impact bugetar major neacoperit de o fundamentare financiară corespunzătoare și lacune tehnico-normative.
Motivele respingerii sunt :
Formula de respingere (cererea de reexaminare) se bazeaza pe 3 motive mari, fiecare dezvoltat amplu in document.
1. Lipsa fisei financiare si impact bugetar neacoperit
Primul motiv este ca legea are un impact bugetar negativ semnificativ (reduce atat impozitul pe profit, cat si contributiile sociale), dar a fost adoptata fara fisa financiara ceruta de Constitutie si de legile bugetare.
Noua reglementare face cheltuiala cu participarea la profit integral deductibila, in limita a 15% din profitul brut, ceea ce scade direct baza de impozitare la impozitul pe profit. In plus, prin reclasificarea sumelor de la „venituri din salarii” la „venituri din alte surse” si exceptarea de la CAS si CASS, se diminueaza veniturile la bugetul de pensii si de sanatate.
Presedintele arata ca, in aceste conditii, legea intra sub incidenta art. 15 din Legea 500/2002 si art. 21–22 din Legea 69/2010, care impun fie prezentarea unei fise financiare avizate, fie masuri compensatorii pentru acoperirea minusului de venit. Cum nici una dintre aceste conditii nu este indeplinita, apreciaza ca sunt incalcate art. 111 alin. (1) si art. 138 alin. (5) din Constitutie privind informarea Guvernului si stabilirea sursei de finantare, aspect confirmat si de jurisprudenta CCR citata in cerere.
2. Deficiente de tehnica legislativa si incoerente normative
Al doilea motiv este de ordin tehnico-normativ: modul in care legea modifica Codul fiscal genereaza incoerente cu alte ramuri de drept (dreptul muncii, drept procesual civil) si afecteaza claritatea si previzibilitatea legii.
Prin abrogarea unor articole din Codul fiscal, legiuitorul scoate participarea la profit din categoria veniturilor salariale, dar nu coreleaza aceasta „ficțiune fiscala” cu textele din Codul muncii si Codul de procedura civila care trateaza salariul, drepturile asimilate si ordinea de prioritate la executare.
Presedintele arata ca sursa venitului ramane in continuare contractul individual de munca, iar toate conditiile de acordare trimit explicit la calitatea de salariat, vechime minima etc. In lipsa unor corelari exprese, venitul risca sa fie tratat diferit: fie ca drept salarial (cu protectie sporita la executare), fie ca „venit din alte surse”, cu rang inferior fata de alti creditori, inclusiv fiscali sau bancari. Aceasta ambiguitate poate genera practica neunitara si contravine cerintei ca legea sa fie coerenta, clara si previzibila, mai ales cand afecteaza direct drepturile salariatilor.
3. Efecte contrare scopului declarat si riscuri pentru protectia salariatului
Al treilea motiv, strans legat de al doilea, este ca noua calificare fiscala a veniturilor din participarea la profit ajunge sa submineze chiar scopul declarat al legii: imbunatatirea pozitiei economice a angajatilor.
In plan declarativ, mecanismul este prezentat ca un instrument de recompensare a muncii si de fidelizare a salariatilor. In practica insa, daca venitul este tratat ca „venit din alte surse” in procedurile de executare silita sau insolventa, salariatul pierde rangul preferential de creditor pentru acea componenta de venit si ajunge la coada ordinii de distribuire a sumelor, dupa creditori fiscali si bancari.
Astfel, in caz de dificultati financiare ale angajatorului, sansele efective de incasare a acestor sume scad tocmai pentru categoria pe care legea pretinde ca o protejeaza. Presedintele subliniaza ca aceasta fractura intre tratamentul fiscal si cel procesual creeaza un risc real ca participarea la profit sa devina mai degraba o promisiune vulnerabila, nu un drept efectiv garantat salariatului, ceea ce impune reanalizarea legii in Parlament.
