Pierderi in HORECA: perisabilitati, lipsuri la inventar, distrugeri stocuri

Pentru Facturare si Gestiune recomandam Smart Bill. Incerci GR

Sectorul HORECA (hoteluri, restaurante, catering) operează cu stocuri cu rotație rapidă și grad ridicat de perisabilitate. Din perspectivă contabilă și fiscală, gestionarea corectă a perisabilităților, lipsurilor la inventar și distrugerilor este esențială pentru reflectarea fidelă a rezultatului și pentru evitarea riscurilor fiscale.

In acest articol vom trata pe rand cateva din situatiile care pot exista in practica :

I.Perisabilitati – ce sunt? limite?

Prin perisabilităţi,  se înţelege scăzămintele care se produc în timpul transportului, manipulării, depozitării şi desfacerii mărfurilor, determinate de procese naturale cum sunt: uscare, evaporare, volatilizare, pulverizare, hidroliză, răcire, îngheţare, topire, oxidare, aderare la pereţii vagoanelor sau ai vaselor în care sunt transportate, descompunere, scurgere, îmbibare, îngroşare, împrăştiere, fărâmiţare, spargere, inclusiv procese de fermentare sau alte procese biofizice, în procesul de comercializare în reţeaua de distribuţie (depozite cu ridicata, unităţi comerciale cu amănuntul şi de alimentaţie publică).

În HORECA, exemple frecvente:

• pierderi la carne, pește, produse fresh;
• pierderi la băuturi (evaporare, manipulare);
• scăderi în greutate la produse congelate/decongelate.

Nu constituie perisabilităţi pierderile incluse în normele de consum tehnologic, precum şi cele produse prin neglijenţă, sustrageri şi cele produse din alte cauze imputabile persoanelor vinovate sau cele determinate de cauze de forţă majoră.

Limitele de perisabilitate care pot fi acordate mărfurilor potrivit prevederilor sunt prevazute la art.13 din Hotararea nr. 831 din 27 mai 2004.

Perisabilităţile produse se aprobă de managerul, directorul sau administratorul persoanei juridice, după caz, la nivelul cantităţilor efectiv constatate ca pierderi naturale cu ocazia recepţionării mărfurilor transportate, a inventarierii sau a predării gestiunii, până la limitele prevăzute la art. 13 din Hotararea nr. 831 din 27 mai 2004.

Perisabilităţile pot fi acordate numai după o verificare faptică a cantităţilor de produse existente în gestiune, stabilite după cântărire, numărare, măsurare şi prin alte asemenea procedee şi după efectuarea compensărilor conform prevederilor legale în vigoare.

Limitele maxime de perisabilitate admise la depozitare şi desfacere se stabilesc la nivelul întregii activităţi a persoanei juridice plătitoare de impozit pe profit, prin aplicarea coeficientului stabilit pentru grupa de mărfuri la preţul de înregistrare al mărfurilor intrate sau la preţul de livrare pentru mărfurile vândute în perioada cuprinsă între două inventare. Aceleaşi limite maxime de perisabilitate se acordă şi pentru mărfurile din stoc.

Limitele maxime de perisabilitate în timpul transportului se aplică o singură dată pentru cantităţile de marfă efectiv intrate sau, după caz, livrate, în funcţie de condiţia de livrare stabilită între furnizor şi beneficiar.

Comercianţii pot stabili cote de perisabilităţi diferenţiate sortimental pe depozite, magazine, gestiuni, pentru a fi admise la cheltuieli deductibile din profitul impozabil, cu obligativitatea încadrării în limitele maxime de perisabilitate prevăzute pentru grupa respectivă de mărfuri.

Ajustarea TVA si deductibilitatea cheltuielii la perisabilitati

Pierderile sau scăderile cantitative care depăşesc normele de perisabilitate stabilite NU sunt deductibiledin punct de vedere fiscal la calculul impozitului pe profit.

Nu se ajusteaza TVA in cazul perisabilitatilor care se inscriu in limitele stabilite prin lege.

Citeste si : Ce sunt perisabilitatile si care sunt limitele acestora?

II.Lipsuri la inventar

Daca la o inventariere a stocurilor se constata lipsuri prima analiza care ar trebui facuta este daca nu se poate face compensare la inventar. De exemplu, sa se compenseze o lipsa de inventar la faina de tip X cu un plus de inventar gasit la faina de tip Y.

Aceasta compensare este permisa daca sunt indeplinite cateva conditii cumulative.

1. exista risc de confuzie intre sortimente ale aceluiasi tip de bun (asemanare de model, dimensiuni, ambalaj etc.);
2. diferentele (+/ ) se refera la aceeasi perioada de gestiune si la aceeasi gestiune;
3. nu e vorba de sustrageri/degradari imputabile (daca este, compensarea e interzisa);
4. entitatea are lista interna de sorturi admise la compensare, aprobata anual de administratori

Ajustrarea TVA si deductibilitatii cheltuielii la lipsurile la inventar

In anumite situatii cheltuiala cu lipsurile la inventar si nu se ajusteaza TVA

Nu sunt deductibile cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a mijloacelor fixe amortizabile constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, precum și taxa pe valoarea adăugată aferentă, dacă aceasta este datorată potrivit prevederilor titlului VII. Aceste cheltuieli sunt deductibile în următoarele situații/condiții:

1. bunurile/mijloacele fixe amortizabile distruse ca urmare a unor calamități naturale sau a altor cauze de forță majoră, în condițiile stabilite prin norme;
2. bunurile/mijloacele fixe amortizabile pentru care au fost încheiate contracte de asigurare;
3. bunurile/mijloacele fixe amortizabile degradate calitativ, dacă se face dovada distrugerii;

Concluzii:

• daca lipsurile din gestiune sunt imputabile, atunci cheltuielile mentionate sunt deductibile (au practic in contrapartida un venit impozabil , din imputare)
• daca lipsurile sunt neimputabile, atunci atat cheltuiala cu minusul de gestiune cat si cu TVA ajustata sunt nedeductibile la calculul impozitului pe profit.

III. Pierderi in procesul de productie

Adesea in procesul de productie se intampla sa existe pierderi, unele normale, datorita procesului de productie iar altele anormale datorate neglijentei, erorilor sau problemelor de calitate.

De exemplu in cazul productiei unui anumit fel de mancare, in urma prelucrarii alimentelor exista pierderi normale, datorate unor portiuni care nu pot fi utilizate sau continutului de apa din diverse produse, dar pot exista piederi datorate neglijentei unui angajat care a deteriorat o cutie intreaga de carne. Aceasta din urma este o pierdere anormala.

Aspecte contabile pierderi

Ordinul 1802/2014 prevede la pct. 79 ca nu trebuie incluse in costul stocurilor si trebuie recunoscute drept cheltuieli ale perioadei in care au survenit pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de producție înregistrate peste limitele normal admise, inclusiv pierderile datorate risipei.
Capacitatea normală de producție reprezintă producția estimata a fi obținută, în medie, de-a lungul unui anumit număr de perioade, în condiții normale, având în vedere și pierderea de capacitate rezultată din întreținerea planificată a echipamentului.
Fiecare societate ar trebui sa isi stabileasca pe baza procesului de productie care este procentul de pierdere normala .
Presupunem ca in productia unui anumit fel de mancare, cota normala de pierdere este de 10% la ingrediente. Daca intr-o luna societatea inregistreaza o pierdere de 15%, atunci din punct de vedere contabil va trebui sa inregistreze pierderile astfel:
• 10% – se inregistreaza in costul stocurilor
• 5% – se inregistraza pe cheltuiala perioadei.

Deductibilitatea cheltuielii si ajustarea TVA la pierderi normale /peste nivelul normal

Art. 304 alin.(2) lit.a) din Codul fiscal arata ca nu se ajustează deducerea inițială a taxei în cazul:
a)bunurilor distruse, pierdute sau furate, în condițiile în care aceste situații sunt demonstrate sau confirmate în mod corespunzător de persoana impozabilă. În cazul bunurilor furate, persoana impozabilă demonstrează furtul bunurilor pe baza actelor doveditoare emise de organele judiciare;
În sensul art. 304 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, persoana impozabilă nu are obligația ajustării taxei deductibile în cazul bunurilor distruse, pierdute sau furate, în condițiile în care aceste situații sunt demonstrate sau confirmate în mod corespunzător, în situații cum ar fi, de exemplu, următoarele, dar fără a se limita la acestea:
• Calamitati naturale
• Cauze de forta majora
• Furt demonstrat
• Leasing financiar in anumite situatii
• Bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate și pentru care se face dovada distrugerii
• Pierderi tehnologice
• Perisabilitati
Asadar sunt enumerate aici pierderile tehnologice sau, după caz, alte consumuri proprii, caz în care persoana impozabilă nu are obligația ajustării taxei în limitele stabilite potrivit legii ori, în lipsa acestora, în limitele stabilite de persoana impozabilă în norma proprie de consum.
În cazul depășirii limitelor privind normele tehnologice ori consumurile proprii, se ajustează taxa aferentă depășirii acestora.

Societatile trebuie sa isi stabileasca norma proprie de pierdere tehnologica, pe baza procesului propriu de productie si a experientei in aceasta activitate.
Ulterior, regula este simpla: daca ne incadram in norma nu ajustam TVA. Daca depasim norma, ajustam TVA.

La fel si cheltuiala – daca se incadreaza in norma este deductibila. Ceea ce depaseste este nedeductibila.