Construcțiile reprezintă aproape 9% din PIB-ul României — aproape dublu față de media europeană de 5%. Volumul lucrărilor a crescut cu 10% în primele zece luni din 2025, iar numărul de angajați din sector a atins un nivel record: 462.000. Statistic, imaginea e a unui campion.
Și totuși: în 2025 s-au înregistrat aproape 1.400 de insolvențe în construcții. Doar în ultima lună a anului, numărul a crescut cu peste 90% față de aceeași perioadă din 2024. În primele trei luni din 2026 s-au adăugat alte 294 de insolvențe noi.
Acesta este paradoxul discutat la evenimentul „Secretele Antreprenorului de Succes – Oradea 2026″, organizat de IMM Club pe 14 mai, la Hotel Ramada by Wyndham. Antreprenori, specialiști financiari, juriști și experți în tehnologie au pus pe masă un diagnostic dur: problema nu este lipsa comenzilor, ci decalajul dintre momentul în care cheltuiești și momentul în care încasezi — și lipsa instrumentelor care să facă acest decalaj gestionabil.
Cash flow-ul a devenit principalul job al antreprenorului din construcții
Costurile vin din prima zi: materiale, mobilizare, salarii, logistică. Banii intră cu întârziere — pe etape, cu retenții de garanție, cu termene lungi, uneori la 6–9 luni. Indicele costurilor în construcții a urcat cu aproape 15% într-un singur an, iar manopera rezidențială a crescut de la 300–400 euro/mp în 2025 la 400–550 euro/mp în 2026.
Răzvan Cheregi (LionFIN) a pus problema finanțării în termeni clari: cel mai bun moment să accesezi o linie de credit este atunci când, în aparență, nu ai nevoie de ea. Când ajungi la bancă sub presiune, costurile sunt maxime și șansele de negociere, minime.
Cristian Popa (Popa Restructurare & Insolvență) a completat cu un avertisment: insolvența nu apare brusc — firma e adesea acolo cu mult înainte ca o instanță să o constate. Semnalele timpurii există. Problema e că antreprenorii aleg să le ignore.
Contractul și documentația — primul scut împotriva blocajului financiar
Avocat Claudiu Popovici a identificat o clauză frecventă în subantrepriză și extrem de periculoasă: plata condiționată de momentul în care antreprenorul general încasează de la beneficiar, fără termen limită. Soluția: un termen fix de la finalizarea lucrărilor, indiferent de ce se întâmplă mai sus în lanțul de plăți.
Instrumentele de protecție recomandate: clauza penală prestabilită, biletele la ordin avalizate de administrator și o procedură clară de recepție a lucrărilor — fără semnătură de primire, fără factură exigibilă.
Banii nu se pierd pe șantier. Se pierd în lipsa informației
Laura Păun (Blacksys) a formulat cel mai direct principiu al zilei: pierderile din construcții nu vin dintr-un moment dramatic, ci din lipsa vizibilității — achiziții nesupravegheate, utilaje fără evidență, costuri care se acumulează sub pragul de alertă.
Eduard Stoica (TNT Computers) a arătat că inventarierea automată prin RFID sau coduri QR poate fi făcută în 10 minute, cu alerte în timp real pentru orice echipament care se mișcă sau necesită mentenanță.
Alina Silaghi (ProfiDOC) a adăugat datele de context: 62% dintre profesioniștii din construcții anticipează o scădere a volumului de lucrări în 2026. Firmele care au trecut de la volum mare la lucrări nișate — construcții verzi, standard nZEB — au raportat creșteri de marjă de 12–15%.
Iulian Ghișoiu (TargetWeb) a închis imaginea cu o realitate pe care mulți o ignoră: decizia clientului începe tot mai des în Google sau în motoare bazate pe AI. Rata de conversie din AI este de 9,6% față de 0,9% din căutarea organică clasică — o diferență de 10X pe care puțini antreprenori din construcții o exploatează.
Capitalul invizibil: sănătatea antreprenorului
Cosmin Vieriu, psiholog clinician și colaborator CREFOP Oradea, a adus în discuție un risc ignorat sistematic: antreprenorul nu se rupe la prima criză, ci la a treia sau a patra, când rezerva de energie e deja consumată. Nivelul de cortizol al antreprenorilor este cu peste 50% mai mare față de media populației generale.
„Sănătatea mintală deja nu mai este un bun propriu personal, ci devine un asset al afacerii.”
Ce au spus cei din panel
Sesiunea de panel a reunat cinci perspective complementare asupra crizei din sector.
Elena Birtoc (Carel Woodworks) a pus problema blocajului de plăți cu statul direct: „Primul tâlhar este statul român, care nu-ți plătește la timp” — și a propus o alternativă concretă: fonduri de investiții locale prin care antreprenorii să se finanțeze între ei.
Mihaela Masaric (Cesal) a dat diagnosticul structural: „Anul acesta va separa firmele care au crescut sănătos de cele care s-au dezvoltat fără o fundație solidă. Volum fără profitabilitate, într-o piață atât de volatilă, este periculos.”
Tiberiu Stroe (Exim Banca Românească) a deschis un unghi mai puțin explorat — exportul ca răspuns la impredictibilitatea internă: „Când găsim gradul ăsta de impredictibilitate atât de prezent la nivel local, de ce nu facem pasul să ne uităm la export? Lumea e un loc mic.”
Laviniu Gabor (Economic Data Systems) a semnalat un blocaj intern frecvent: sisteme software multiple care nu comunică între ele, fără o cultură reală a utilizării datelor în decizii de management.
Cosmin Răileanu (Depozit Virtual) a schimbat tonul: „Se rescrie tot antreprenoriatul din România în momentul ăsta. Oportunitățile sunt imense pentru cine știe să le vadă.”
Concluzie: rezistă cine controlează, nu cine crește
Mesajul zilei de la Oradea a venit și din povestea invitatului secret — Cosmin Suliman (Hextech Industrial), care a construit de la zero un brand tehnic în sisteme de climatizare și instalații, fără capital inițial, fără nume de firmă în spate:
„Antreprenoriatul este muncă, muncă, muncă ori 12 și abia atunci încep să apară rezultatele. Succesul este atunci când văd că eu am devenit mai bun în ceva decât eram anul trecut.”
Firmele care rămân în piață nu sunt neapărat cele mai mari sau cele cu cele mai multe proiecte. Sunt cele care știu în timp real unde le stă marja, au contracte care le protejează, sisteme care le dau vizibilitate și lideri care nu se lasă consumați de presiunea operațională.
Ce urmează
Seria „Secretele Antreprenorului de Succes” continuă cu ediția dedicată producției, la Iași.
Detalii și înscriere: https://immclub.ro/evenimente/sas-2026-iasi/
Parteneri
Le mulțumim sponsorilor și partenerilor acestei ediții — Exim Banca Românească, Benvenuti, Puratos România, LionFIN, TargetWeb, Blacksys, TNT Computers, Pluxee, Klain, CREFOP, Bridge-to-Information, SMARTreports și ARIS Boutique Hotel & Spa — pentru implicarea în susținerea acestui demers și a comunității antreprenoriale care se adună în jurul lui.
Alături de ei, Contzilla, Transilvania Business, Curs de Guvernare și Oradea în Direct, ca parteneri media, și Oradea Experience și COD7, ca parteneri de promovare, contribuie la ducerea mai departe a acestor conversații către un public mai larg.
Despre IMM Club
IMM Club este o comunitate care aduce împreună antreprenori, experți și companii care susțin dezvoltarea mediului de afaceri. În trei ani, seria Secretele Antreprenorului de Succes a ajuns la 20 de ediții în 6 orașe, cu aproape 3.000 de participanți și peste 300 de invitați pe scenă. Nu o conferință. Un spațiu în care cifrele se pun pe masă și deciziile se iau informat.
Informații și resurse: immclub.ro
