Pentru Facturare si Gestiune recomandam SmartBill. Incerci GRATUIT!
Tot mai multe firme folosesc promovarea online, reclamele pe social media și campaniile comparative pentru a atrage clienți. Însă nu orice mesaj de marketing este permis de lege.
Legea nr. 158/2008 privind publicitatea înșelătoare și publicitatea comparativă stabilește clar ce tipuri de reclame sunt interzise, cine poate aplica sancțiuni și ce amenzi riscă firmele.
Ce este publicitatea înșelătoare
Publicitatea înșelătoare este orice reclamă care poate induce în eroare consumatorii sau concurenții și care poate influența comportamentul economic al acestora.
Practic, problema apare atunci când informațiile prezentate sunt false, exagerate, incomplete sau creează o impresie greșită.
Exemple de publicitate înșelătoare
- reduceri afișate fictiv;
- afirmații precum „cel mai bun”, „numărul 1”, fără dovezi;
- beneficii exagerate ale produselor;
- informații incomplete despre preț;
- utilizarea unor imagini care nu corespund produsului real;
- promovarea unor caracteristici inexistente.
Legea interzice explicit acest tip de publicitate.
Ce este publicitatea comparativă
Publicitatea comparativă este reclama prin care o firmă compară direct sau indirect produsele sau serviciile sale cu cele ale unui concurent.
Spre deosebire de publicitatea înșelătoare, publicitatea comparativă NU este interzisă automat. Ea este permisă dacă respectă anumite condiții legale.
Când este legală publicitatea comparativă
Comparația trebuie:
- să fie obiectivă;
- să compare produse sau servicii similare;
- să folosească informații verificabile;
- să nu inducă în eroare;
- să nu denigreze concurentul;
- să nu creeze confuzie între branduri.
Exemplu de comparație permisă
„Produsul nostru conține 30% mai puțin zahăr decât produsul X.”
— dacă afirmația poate fi demonstrată și este prezentată obiectiv.
Exemplu de comparație ilegală
„Suntem mai buni decât toți competitorii.”
— fără dovezi sau prin denigrarea concurenței.
Diferența principală dintre cele două
Publicitatea înșelătoare
- induce în eroare consumatorul;
- afectează decizia de cumpărare;
- este interzisă în mod direct.
Publicitatea comparativă
- compară produse sau servicii;
- poate fi legală dacă respectă regulile;
- devine ilegală dacă este înșelătoare sau denigratoare.
Cine poate aplica amenzile
Ministerul Finanțelor
Prin reprezentanții săi, Ministerul Finanțelor poate:
- verifica reclamele;
- solicita dovezi pentru afirmațiile din publicitate;
- constata încălcările;
- aplica sancțiuni.
Instituția poate interveni atât la sesizare, cât și din oficiu.
ANPC
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor poate sancționa încălcările privind publicitatea comparativă care afectează consumatorii.
CNA
Dacă reclama este difuzată la TV sau radio, Consiliul Național al Audiovizualului poate dispune oprirea difuzării acesteia.
Ce amenzi riscă firmele
Pentru publicitate înșelătoare sau comparativă ilegală
Amenda este:
3.000 lei – 30.000 lei
Sancțiunea se aplică pentru încălcarea prevederilor privind:
- publicitatea înșelătoare;
- publicitatea comparativă ilegală.
Amenzi mai mari pentru refuzul colaborării cu autoritățile
Firmele riscă amenzi între:
6.000 lei – 60.000 lei
dacă:
- nu prezintă documentele solicitate;
- nu dovedesc afirmațiile din reclame;
- nu respectă măsurile dispuse de autorități;
- nu retrag publicitatea interzisă.
Alte măsuri care pot fi dispuse
Pe lângă amendă, autoritățile pot cere:
- oprirea imediată a reclamei;
- interzicerea continuării campaniei;
- publicarea unei rectificări;
- publicarea sancțiunii în presă.
Termenul de conformare poate fi de doar 5 zile.
Ce trebuie să verifice firmele
În practică, multe riscuri apar din:
- postări pe Facebook sau Instagram;
- campanii Google Ads;
- reduceri promovate online;
- comparații cu concurența;
- afirmații comerciale fără documente justificative.
De aceea, firmele ar trebui să păstreze dovezi pentru toate afirmațiile folosite în reclame și să verifice dacă mesajele pot induce în eroare consumatorii.
In concluzie, publicitatea înșelătoare și publicitatea comparativă sunt tratate diferit de lege, însă ambele pot atrage sancțiuni importante.
În timp ce publicitatea înșelătoare este interzisă în mod direct, publicitatea comparativă poate fi utilizată legal doar dacă respectă condițiile impuse de Legea nr. 158/2008.
Pentru firme, în special cele care promovează intens online, verificarea mesajelor comerciale a devenit o măsură esențială de conformare și reducere a riscurilor de amendă.
Citeste si: Amenda pentru publicitate inselatoare – controale MF
