Firmele din sănătate aveau în 2018 o cifră de afaceri cumulată de aproximativ 11 miliarde de lei. În 2025 au ajuns la 38 de miliarde, de 3,4 ori mai mult, în timp ce economia României s-a dublat. Numărul firmelor din domeniu a crescut de la 17.000 la 35.000, iar cel al cabinetelor stomatologice de peste patru ori. Pe hârtie, puține sectoare arată mai bine.
Doar că, ajustată cu inflația, creșterea unei firme medii din Timișoara a fost de minus 16% în ultimii cinci ani. „Cât facturați 100 de lei în 2021, acum facturați 87 de lei”, a spus Valeriu Filip (FGO). Iar din 2026, cabinetele medicale lucrează cu TVA de 21% pe care nu îl pot deduce, cu un plafon micro redus la 100.000 de euro și cu controale ANAF tot mai atente.
Acesta a fost contextul discuțiilor de la „Secretele Antreprenorului de Succes – Timișoara 2026”, organizat de IMM Club pe 24 septembrie. Tema ediției: clinicile mici și lanțurile medicale mari sunt concurenți sau parteneri? Întrebarea practică de la care a pornit moderatorul Liviu Sav (BRIDGE-to-INFORMATION) a fost alta: ce îi trebuie unei clinici mici ca să crească într-o piață în care jucătorii mari sunt foarte activi?
Firmele medicale depind mai mult unele de altele decât par
Datele din platforma FGO au dat un prim răspuns. Trei din patru firme medicale își facturează servicii între ele, iar în jurul fiecăreia lucrează alte 4–5 companii din afara domeniului. Dintre cele mai mari 25 de IMM-uri medicale din Timiș, doar primele două, aflate în plin program de investiții, sunt pe pierdere. Celelalte 23 sunt pe profit, pentru că își controlează mai atent costurile.
Ana-Maria Giulușan (Regina Maria) a spus-o direct în panel: actul medical este același într-o clinică mică și într-un lanț mare. Diferența o face sistemul integrat al lanțului, care coordonează pacientul între specialități. Avantajul clinicii mici rămâne relația cu pacientul.
TVA-ul nedeductibil, costul pe care puțini îl calculează
Pentru contabilii care lucrează cu cabinete medicale, prezentarea Deliei Deliu (Analitic Expert), lector la UVT și expert contabil, a avut cele mai multe lucruri de aplicat a doua zi. Serviciile medicale sunt scutite de TVA fără drept de deducere, iar asta nu este un avantaj neutru:
„Nu colectezi TVA-ul de la pacient, dar în același timp nici nu deduci TVA-ul plătit furnizorilor.”
Un echipament de 300.000 de lei costă, de fapt, 363.000 de lei. Cei 63.000 de lei se recuperează doar prin volum și prin prețuri, iar aici lanțurile mari au un avantaj structural.
Ce mai trebuie urmărit:
- granița dintre medical și estetic: toxina botulinică pentru migrene cronice este scutită, cea pentru riduri este taxabilă cu 21%, iar ANAF reîncadrează serviciile nedocumentate;
- facturare separată pe tipuri de servicii și, acolo unde partea estetică e semnificativă, înregistrare în scopuri de TVA și prorată;
- o simulare pentru un venit de 200.000 de lei: 29,9% taxe și impozite ca PFI, 21,7% ca SRL micro, 34,3% ca SRL cu impozit pe profit;
- asociatul cu peste 25% poate aplica regimul micro într-o singură firmă, aleasă până la 31 martie, deci împărțirea activității pe mai multe firme nu mai funcționează;
- statutul de asigurat al pacientului trebuie verificat la fiecare vizită, iar în medicina de familie plata trece de la per capita la plata pe serviciu.
„Regulile sunt aceleași pentru toată lumea, dar efectele nu sunt la fel”, a concluzionat Delia Deliu, cu o pledoarie pentru un contabil care oferă consultanță reală, nu doar raportare.
Digitalizarea are sens acolo unde se pierd bani
Cătălin Aivănoaiei (Dr Go), cu implementări DRG în aproximativ 240 de spitale, a arătat că în spitale digitalizarea începe cu codificarea corectă a cazurilor, de care depind decontările de la Casa de Asigurări. În clinici, Manuel Haupt (mAIsolutions) și Robert Hein (metamorphOS) au prezentat un cabinet care a gestionat peste 8.000 de apeluri cu AI conversațional legat direct de procese: cererea de rețetă pornește automat verificarea semnăturii medicului și emiterea rețetei electronice.
Bogdan Putinică (Outcome1.AI) a pus o condiție simplă pentru orice „angajat digital”: să producă rezultate măsurabile, de la programări în plus la timp eliberat în contabilitate pentru analiză în locul reconcilierilor manuale.
„Una din abordările greșite este așteptarea de minune: să fie AI-ul un plasture universal peste orice tip de problemă. Adevărul e că nu e așa.”
Pacienții caută altfel
Iulian Ghișoiu (Target Web) a arătat că ponderea căutărilor formulate ca întrebări a crescut de la 8% în 2023 la peste 21%, iar traficul trimis de Google către site-uri a scăzut cu 22% într-un an. Un site aflat în primele rezultate din Google și Google Maps are aproximativ 43% șanse să fie menționat și de ChatGPT. Concluzia pentru clinici: fără conținut propriu, AI-ul nu are de unde să le recomande.
Oamenii: beneficii, sănătate, predictibilitate
Dalia Costrov (Pluxee) a explicat de ce pachetul identic pentru toți nu mai funcționează când lucrează împreună trei generații. Cea mai folosită opțiune din platforma de beneficii flexibile este plafonul anual de 400 de euro, fără taxe, pentru sănătate, asigurări și pensii private.
În panel, Geanina Cioară (AUMOVIO Technologies) a spus că accesul rapid, calitatea și serviciile personalizate contează tot mai mult pentru angajați. Pentru Andrei Popa (RoCredit), starea de bine se vede în lucruri concrete: predictibilitate și respectarea timpului personal. Ana-Maria Giulușan (Regina Maria) a enumerat problemele care apar tot mai des la angajați, cele cardiologice, efectele sedentarismului și dezechilibrele emoționale, de unde și importanța screeningului. Mihai Neguș (Equilibrium Fest) a pus accent pe educație și pe grija pentru sănătate cât timp omul este încă sănătos. Un detaliu util pentru angajatori: puși să aleagă, șapte din zece angajați preferă 200 de lei în salariu în locul unui abonament medical.
Cătălina Costache (Fundația Polisano) a legat sănătatea angajaților de impactul social al companiei în comunitate și a vorbit despre diferența dintre existența programelor de prevenție și accesul real la ele, mai ales în zonele vulnerabile. Pentru firmele care vor să sprijine astfel de cauze, a amintit de sponsorizările redirecționate prin formularul D177, un mecanism pe care microîntreprinderile nu îl mai pot folosi.
Concluzie: concurența sănătoasă face bine pieței
Invitatul-surpriză, dr. Adrian Bădescu, fondatorul Clinicilor Medici’s, astăzi MedLife Medici’s, a vorbit din experiența a 25 de ani de antreprenoriat medical: două business-uri eșuate la început, criza din 2008, pandemia, un spital de peste 25 de milioane de euro finanțat în mare parte în euro și, în final, cedarea pachetului majoritar către un grup național.
„Dacă nu aveți concurență serioasă pe piață, faceți-vă rost de ea. Dar păstrați o relație bună, pentru că puteți crește împreună.”
Pentru el, antreprenoriatul pornește de la libertatea de a-ți urma propriul vis, dar peste un anumit nivel devine responsabilitate față de oamenii care depind de business. Toleranța la risc, creativitatea și asumarea responsabilității sunt cele trei calități pe care le consideră esențiale.
Din ce s-a spus la Timișoara, o clinică mică are șanse bune să crească dacă își cunoaște marja reală după TVA-ul nedeductibil, își documentează corect serviciile, folosește tehnologia acolo unde eliberează timp și știe când un partener o poate duce mai departe decât ar ajunge singură.
Ce urmează
Seria „Secretele Antreprenorului de Succes” continuă cu ediția dedicată transportului și logisticii, la Sibiu, pe 14 octombrie.
Detalii și înscriere: https://immclub.ro/evenimente/sas-2026-sibiu/
Parteneri
Le mulțumim sponsorilor ediției de la Timișoara, Benvenuti, Puratos România, FGO, TargetWeb, Pluxee, SMARTreports, metamorphOS și Bridge-to-Information, pentru implicarea în susținerea acestui demers și a comunității antreprenoriale care se adună în jurul lui.
Alături de ei, Contzilla, Curs de Guvernare și Transilvania Business, ca parteneri media, și Equilibrium Fest și NN, ca parteneri de promovare, duc aceste conversații către un public mai larg.
Despre IMM Club
IMM Club este o comunitate care aduce împreună antreprenori, manageri și specialiști pentru a facilita schimbul de informații, experiență și colaborare. Prin conferințe, proiecte editoriale și inițiative dedicate mediului de afaceri, IMM Club creează contexte în care ideile se transformă în acțiune și parteneriate, iar experiențele practice devin resurse utile pentru dezvoltarea companiilor românești. Din 2023, seria „Secretele Antreprenorului de Succes” a ajuns în șase orașe mari, cu 80–100 de participanți la fiecare ediție.
Informații și resurse: immclub.ro
