Pentru Facturare si Gestiune recomandam Smart Bill. Incerci GRATUIT!
Iata ca finalul de an nu se apropie fara surprize. Una dintre ele este proiectul de modificare a Codului fiscal publicat in 18.12.2018 care prevede introducerea unei taxe pe activele institutiilor financiar-bancare.
Care este situatia actuala conform notei de fundamentare?
ROBOR reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de timp (3 luni, 6 luni, etc.).
Rata dobânzii ROBOR este o rată de referinţă pe piaţa interbancară românească şi se calculează zilnic ca medie aritmetică a ratelor de dobândă afişate de un număr de 10 bănci comerciale. Aceste 10 bănci comerciale sunt selectate potrivit criteriilor de performanţă, lista fiind actualizată la fiecare 6 luni.
Ratele de dobândă ROBOR la 3 şi 6 luni au cunoscut o evoluţie ascendentă, începând cu luna septembrie 2017,când acestea au atins cote de 1,06% pentru ROBOR la 3 luni (3M) şi 1,22% pentru ROBOR 6 luni(6M).
În ultimul semestru al anului 2018, evoluţia pentru aceste rate de dobândă interbancare a intrat pe un palier liniar, situându-se în jurul valorii de 3,2% pentru ROBOR 3M şi 3,4% pentru ROBOR 6M.
Conform bilanţului monetar agregat al instituţiilor financiare monetare, totalul activelor s-a ridicat în luna octombrie 2018 la valoarea de 490,7 mld. lei, din care 91,4%, respectiv 448,4 mld. lei o reprezentau activele interne.
Activele interne, reprezentând numerar şi alte valute, credite, titluri de natura datoriei, acţiuni ale fondurilor de piaţă monetară şi ale fondurilor de investiţii deţinute de instituţiile de credit, participaţii, active fixe şi alte active, s-au majorat în luna octombrie 2018 comparativ cu decembrie 2016 cu 11,1%.
La nivelul lunii septembrie2018, s-a putut constata o majorare a ratei ROBOR 3 M cu 2,07 puncte procentuale, adică o rată de aproape 3 ori mai mare decât în septembrie 2017,situaţie similară şi în cazul ratei ROBOR 6M.
Efectele acestor majorări ale ratei ROBOR se resimt puternic în ratele creditelor plătite de populaţie: rata dobânzii ROBOR 3M pentru creditele de consum şi rata ROBOR 6M pentru creditele ipotecare.
Însă Banca Naţională aRomâniei, în ultimul Raport asupra stabilităţii financiare publicat în decembrie 2018 identifica trei riscuri de natură internă, primul fiind legat de sectorul populaţiei.
În primul rând, riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental se menţine la un nivel ridicat, în special pe segmentul populaţiei, fiind previzionat să se intensifice în perioada următoare. Având în vedere tendinţade normalizare a politicii monetare la nivel mondial, ratele de dobândă se vormajora faţă de minimele istorice atinse, putând pune presiune asupracapacităţii de rambursare a debitorilor.
Faţă de ultima ediţie a acestui raport, rata creditelor neperformante şi-a continuat evoluţia descendentă la nivelul sectorului populaţiei. Cu toate acestea, volumul creditelor neperformante acordate în monedă naţională s-a majorat cu 7,8%(septembrie 2018 faţă de septembrie 2017). Probabilitatea de nerambursare estimată pe un orizont de un an aferentă debitorilor persoane fizice este estimată că se va majora în următoarele 12 luni, atât pentru creditele ipotecare (+0,35 puncte procentuale), cât şi pentru creditul de consum (+0,85puncte procentuale).
Datorită ponderii ridicate a împrumuturilor cu dobânda variabilă, conform precizărilor BNR modificările indicelui ROBOR se transmit în costul creditelor ipotecare, rata dobânzii pentru creditul nou crescând de la 3,47 % în septembrie 2017 la 5,68 % în septembrie 2018. Această creştere a fost resimţită şi la nivelul ratelor lunare de plată ale creditelor denominate în lei aflate în sold: rata de plată pentru creditele ipotecare standard s-a majorat cu 140 de lei (respectiv cu 17%), iar pentru creditele Prima Casă aceasta a înregistrat o valoare cu 197 de lei mai mare (respectiv o creştere cu 27%). În aceste condiţii, se impune o atenţie sporită în ceea ce priveşte impactul generat de condiţiile de finanţare asupra gradului de îndatorare a populaţiei şi capacităţii de onorare a serviciului datoriei, în ipoteza unor evoluţii nefavorabile privind ratele dobânzii.Creşterea îndatorării populaţiei poate avea efecte negative atât asupra sistemului financiar, în condiţiile unor vulnerabilităţi asociate debitorilor cu grad de îndatorare ridicat, cât şi asupra creşterii economice şi echilibrului social.
Referitor la capacitatea populaţiei de onorare a serviciului datoriei, împărţirea creditelor neperformante în funcţie de valută relevă persistenţa tendinţei de majorare acreditelor neperformante acordate populaţiei în monedă naţională, semnalată în cadrul Raportului anterior, acestea înregistrând o creştere de 7,8 % în aceeaşi perioadă de referinţă, aşa cum s-a menţionat anterior. O altă majorare, în cuantum de 13 %, a volumului creditelor neperformante se asociază cardurilor decredit, fapt ce pune în evidenţă o deteriorare latentă a capacităţii de plată adebitorilor.
În plus, pentru perioadaurmătoare, BNR prognozează o uşoară deteriorare a capacităţii de onorare a serviciului datoriei pe ambele categorii principale de împrumuturi acordate populaţiei. Astfel, probabilitatea de nerambursare estimată pe un orizont de un an este preconizată să crească: (i) de la 0,35 % la 0,7 % pentru creditul ipotecar, respectiv (ii) de la 2,8 % la 3,5 % în cazul împrumuturilor de consum.
Şi la capitolul privind Incluziunea financiară în România, BNR subliniază că gradul de incluziune financiară în România este printre cele mai reduse din Uniunea Europeană şi este la niveluri scăzute relativ la ţările din regiune. Rata de deţinere a unui cont bancar în rândul populaţiei adulte era de 58 % în anul 2017, mult sub valoarea înregistrată la nivel european (aproximativ 95 %, date aferente anului 2017).
Mai mult, indicele privind accesul la finanţare scoate în evidenţă diminuarea accesibilităţii la piaţa creditului, valoarea indicatorului reducându-se de la 1,45 în iunie 2017 la 1,29 în aceeaşi lună a anului curent, în contextul unei creşteri a ratei dobânzii la împrumuturile imobiliare.
Continuarea evoluţiei ascendente a acestor rate interbancare va face cu atât mai dificil accesul populaţiei la creditele bancare.
Schimbarile preconizate:
Având în vedere că dobânzile de referinţă ROBOR 3M şi ROBOR 6M stau la baza calculului dobânzilor pentru creditele acordate populaţiei (ROBOR 3M pentru creditele de consum şi ROBOR 6Mpentru creditele imobiliare), o majorare a acestora afectează în mod evident segmentul de populaţie care a apelat la acest sistem de finanţare.
În acest context se propune ca începând cu data de 1 ianuarie 2019, să se instituie taxa pe activele instituţiilor financiar-bancare,denumită taxa, în situaţiile în care ratele ROBOR 3M şi ROBOR 6M depăşesc o anumită valoare procentuală.
Taxa pe lăcomie se stabileşte pe baza mediei trimestriale a ratelor ROBOR la 3 şi 6 luni şi se aplică în condiţiile în care rata de referinţă ROBOR depăşeşte valoarea de 1,5%. Până la acest prag de referinţă taxa este zero.
Taxa pe lăcomie se diferenţiază în funcţie de amploarea depăşirii pragului de referinţă, astfel:
a) dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este până la 0,5 puncte procentuale, inclusiv,peste pragul de referinţă, cota este de 0,2%;
b) dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 0, 51 – 1 punct procentual, inclusiv, peste pragul de referinţă, cota este de 0,4%;
c) dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 1,01 – 1,5 puncte procentuale, inclusiv, peste pragul de referinţă, cota este de 0,6%;
d) dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 1,51 – 2,0 puncte procentuale,inclusiv, peste pragul de referinţă, cota este de 0,9%.
Dacă mediatrimestrială ROBOR este cu peste 2 puncte procentuale peste pragul de referință,cota taxei de 0,9 % se majorează progresiv cu câte 0,3 puncte procentuale la fiecare depășire cu câte 0,5 puncte procentuale, inclusiv, a pragului de referință majorat cu 2 puncte procentuale.
Media trimestrială a ratelor ROBOR reprezintă media realizărilor din ultimul trimestru, anterior trimestrului pentru care se calculează această taxă.
