Pentru Facturare si Gestiune recomandam SmartBill. Incerci GRATUIT!
Costul stocurilor care nu sunt de obicei fungibile si al acelor bunuri sau servicii produse si destinate unor comenzi distincte trebuie determinat prin identificarea specifica a costurilor individuale.
Bunurile fungibile sunt bunuri de orice natura care nu se pot distinge in mod substantial unele de altele. Identificarea specifica a costului presupune atribuirea costurilor specifice elementelor identificabile ale stocurilor.
Acest tratament contabil este adecvat pentru acele elemente care fac obiectul unei comenzi distincte, indiferent daca au fost cumparate sau produse. Identificarea specifica nu poate fi folosita in cazurile in care stocurile cuprind un numar mare de elemente, care sunt de regula fungibile.
Metoda descrisa se numeste metoda costului efectiv.
In functie de specificul activitatii, pentru determinarea costului pot fi folosite, de asemenea, metoda costului standard, in activitatea de productie sau metoda pretului cu amanuntul, in comertul cu amanuntul.
Costul standard ia in considerare nivelurile normale ale consumurilor de materiale si consumabile, manoperei, eficientei si capacitatii de productie. Aceste niveluri trebuie revizuite periodic si ajustate, daca este necesar, in functie de conditiile existente la un moment dat.
Diferentele de pret fata de costul de achizitie sau de productie trebuie evidentiate distinct in contabilitate, fiind recunoscute in costul activului.
Repartizarea diferentelor de pret asupra valorii bunurilor iesite si asupra stocurilor se efectueaza cu ajutorul unui coeficient care se calculeaza astfel:
Coefiecient de repartizare =[ (Sold initial diferente de pret +diferente de pret aferente intrarilor in cursul perioadei, cumulat de la inceputul exercitiului financiar pana la finele perioadei de referinta) / (soldul initial al stocurilor la pret de inregistrare +valoarea intrarilor in cursul perioadei la pret de inregistrare cumulat de la inceputul exercitiului financiar pana la finele perioadei de referinta)]*100
Acest coeficient se inmulteste cu valoarea bunurilor iesite din gestiune la pret de inregistrare, iar suma rezultata se inregistreaza in conturile corespunzatoare in care au fost inregistrate bunurile iesite.
Coeficientii de repartizare a diferentelor de pret pot fi calculati la nivelul conturilor sintetice de gradul I si II, prevazute in Planul de conturi general, pe grupe sau categorii de stocuri.
La sfarsitul perioadei, soldurile conturilor de diferente se cumuleaza cu soldurile conturilor de stocuri, la pret de inregistrare, astfel incat aceste conturi sa reflecte valoarea stocurilor la costul de achizitie sau costul de productie, dupa caz.
Diferentele de pret se repartizeaza proportional atat asupra valorii bunurilor iesite, cat si asupra bunurilor ramase in stoc.
In cazul in care entitatea economica tine evidenta stocului de produs ela un alt cost decat costul efectiv de productie, adica la costul standard (prestabilit) pentru reflectarea diferentelor de pret dintre costul standard si costul de productie efectiv pentru produsele fabricate, se va utiliza contul 348 „Diferente de pret la produse”.
Ca si functiune a contului 348 “Diferente de pret la productie”, Ordinul 1802/2014 precizeaza urmatoarele:
In debitul contului 348 „Diferente de pret la produse” se inregistreaza:
- diferentele de pret in plus sau nefavorabile (costul de productie este mai mare decat pretul standard) aferente produselor intrate in gestiune (711);
- diferentele de pret in minus sau favorabile (costul de productie este mai mic decat pretul standard) repartizate asupra produselor iesite din gestiune (711).
In creditul contului 348 „Diferente de pret la produse” se inregistreaza:
- diferentele de pret in minus sau favorabile aferente produselor intrate in gestiune din productie proprie (711);
- diferentele de pret in plus sau nefavorabile repartizate asupra produselor iesite din gestiune (711).
Soldul contului reprezinta diferentele de pret aferente produselor existente in stoc. Inregistrarea in acest cont se poate efectua si prin formule contabile in rosu.
Exemplu
O entitate economica care tine evidenta semifabricatelor la cost standard de 10 lei/buc, inregistreaza in contabilitate obtinerea a 200 bucati de semifabricate la un cost efectiv de 10,5 lei/buc. Entitatea vinde din cele 200 de bucati obtinute, 170 de bucati la pretul de 15 lei/buc + TVA.
Inregistrarile contabile ce trebuie efectuate sunt urmatoarele:
1.Obtinerea semifabricatelor (200 buc.*10 lei / buc)
341 Semifabricate = 711 Variatia stocurilor 2,000
2.Inregistrarea diferentelor de pret pana la cost de productie efectiv 200*( 10,5-10) lei/buc =100 lei
348 Diferente de pret la produse = 711 Variatia stocurilor 100
3.Vanzarea semifabricatelor
4111 Clienti = % 3,034.5
702 Venituri din vanzarea semifabricatelor 2,550
4427 TVA colectata 484.5
4.Scoaterea din gestiune a semifabricatelor vandute
Se face la costul standard de 10 lei/buc.
711 Variatia stocurilor = 341 Semifabricate 1,700
Concomitent trebuie calculate si inregistrate diferentele de pret aferente semifabricatelor iesite din gestiune prin vanzare. Pentru aceasta pot fi utilizate doua variante:
- Prima varianta in care observam ca diferentele de pret dintre costul standard si cel efectiv este de 0,5 lei/buc, iar pentru cantitatea vanduta diferenta de pret rezulta este 0,5*170= 85 lei.
- Varianta a doua presupune calcularea coeficientului de repartizare a diferentelor de pret dupa urmatoarea formula: K348= (Sid ct 348+Rd ct 348)/ (Sid ct 345+ Rdct 345)= 0,05, iar diferente de pret aferente semifabricateloriesite se regasesc in creditul contului 348, a carei valoare se determina astfel Rc ct 348=Rc ct 341*K 348= 1700* 0.05= 85 lei
711 Variatia stocurilor = 348 Diferente de pret la produse 85
