Pentru Facturare si Gestiune recomandam SmartBill. Incerci GRATUIT!
In data de 14 august 2020 Consiliul Fiscal a publicat o opinie preliminară a cu privire la proiectul celei de-a doua rectificări a bugetului general consolidat pe anul 2020, recent publicat de Ministerul Finantelor.
Considerații privind situația economică și a doua rectificare bugetară din anul 2020
Consiliul fiscal pornește în considerațiile sale de la circumstanțele speciale, determinate de pandemia provocată de virusul SARS-CoV-2, precum și de la impactul profund economic și social al acesteia.
Această realitate induce incertitudini fără precedent în istoria recentă în privința evoluției interconectate a economiilor care depind în mod semnificativ de situația sanitară. Putem remarca, totuși, că momentul cel mai acut al crizei actuale, determinat de restricțiile inițiale de ordin sanitar,
pare să fi trecut, iar procesul de revenire economică, pare să fi început la nivelul majorității economiilor naționale, inclusiv în România. În acest sens evoluțiile nefavorabile din trimestrul 2 al acestui an (reflectate în dinamica datelor sectoriale cu frecvență mai mare, precum industrie, comerț etc.) ce au
fost anticipate și reliefate de opinia anterioară a Consiliului fiscal (privind prima rectificare) sunt:
(i) confirmate de datele nou apărute, în estimarea semnal a Institutului Național de Statistică publicată pe 14 august, respectiv o contracție de 10,5% în T2 2020 (an pe an), ce este compatibilă, astfel, cu estimările CF (scenariul mediu, al unei contracții între 4 și 6% a PIB real în 2020 din opinia anterioară),
(ii) validate de noua proiecție macroeconomică a Guvernului care, în proiecția publicată pe 13 august de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP), anticipează pentru acest an o contracție economică de 3,8%, revizuind semnificativ cifra anterioară de -1,9%, (iii) compatibile cu o revenire a economiei în ultimele două trimestre ale anului – față de T2 2020 – desigur, amploarea și viteza revenirii depinzând de evoluția situației sanitare din România și din UE.
Consiliul fiscal remarcă măsurile fără precedent fiscale și monetare luate în UE și pe plan internațional menite a combate efectele pandemiei. Totuși amploarea acestor măsuri depinde, de la o economie la alta, de parametri precum spațiul fiscal (mărimea deficitului și datoriei pre-pandemie) și monetar existent (atingerea sau nu a zero-lower-bound, a nivelului zero – sau chiar a practicării unor dobânzi nominal negative – pentru rata de politică monetară), calitatea de emitent sau nu a unei monede de rezervă pe plan internațional și forța instituțională. Din acest punct de vedere situația bugetară a României a fost și este foarte încordată, fapt reflectat și de plasarea singulară a României în procedura de deficit excesiv a Comisiei Europene (CE) încă de la începutul acestui an.
Această situație survine în ciuda suspendării temporare a aplicării regulilor fiscale europene. Situația economică și financiară a unei țări își găsește reflectare în ratingul de risc suveran și este judecată de piețele financiare – acestea fiind cele care acoperă nevoia de finanțare și de refinanțare.
Pentru România problema dezechilibrelor macroeconomice – deficit de cont curent și deficit bugetar structural relativ mari – reclamă o corecție macroeconomică, pentru a păstra accesul la finanțare pe piețe și ratingul de țară. Această corecție este necesară și având în vedere că România este sub
incidența procedurii de deficit excesiv și în perspectiva reluării aplicării regulilor fiscale europene.
Absorbția resurselor europene din cadrul financiar multianual și din Planul european de redresare, care cumulate ajung la aproximativ 80 mld. euro (din care trebuie însă dedusă contribuția României la bugetul UE și la planul de redresare), vor reduce nevoia de finanțare de pe piețele financiare, permițând, astfel, o traiectorie de corecție macroeconomică mai lină, compatibilă și cu promovarea unei politici fiscale anti-ciclice pe termen scurt.
CF apreciază că scenariul macroeconomic al Guvernului revizuit (publicat în data de 13 august a.c.) este mai realist față de cel anterior. Cu toate acestea, scenariul revizuit s-ar putea dovedi a fi mai optimist în raport cu ultimele evoluții ale indicatorilor macroeconomici (cu titlu de exemplu, deflatorul PIB care, prin avansul său în 2020, relativ ridicat, aproape compensează reducerea volumului activității economice, contribuind, astfel, la menținerea PIB nominal la un nivel similar anului anterior; sau, contracția economică pentru 2020 ar putea fi mai amplă decât noua valoare prognozată de CNSP).
Consiliul fiscal menționează că analiza datelor privind rectificarea se bazează pe cunoașterea unor elemente care sunt furnizate de către MFP – constând, în principal, în măsurile discreționare nou adoptate și cuantificarea acestora, operațiunile swap realizate, volumul și destinația fondurilor europene.
Lista măsurilor și cuantificarea impactului lor apare, în contextul actual, ca fiind deosebit de importantă deoarece numărul și volumul acestora pare relevant pentru nivelul și dinamica trecută și viitoare a multor agregate bugetare.
Astfel, putem enumera, neexhaustiv, măsurile identificate de Consiliul fiscal:
(i) pentru anul 2020:
(i.1) măsuri pentru gestionarea crizei pandemice;
(i.2) eliminarea supra-accizei la combustibili;
(i.3) eliminarea pragului minim pentru baza de impozitare în cazul locurilor de muncă part-time;
(i.4) eliminarea taxării cifrei de afaceri din energie;
(i.5) eliminarea taxei pe active bancare;
(i.6) majorarea accizei la țigarete în ianuarie și aprilie;
(i.7) majorarea salariului minim (reflectat în dinamica salariilor din sectorul privat, cu impact asupra încasărilor din contribuții sociale);
(ii) pentru anul 2021:
(ii.1) introducerea venitului minim de incluziune;
(ii.2) majorarea accizei la țigarete.
Mai este de menționat că, pe lângă inexistența unei evaluări a acestor măsuri din partea MFP, impactul acestora este diferit – unele influențând deficitul bugetar, iar altele doar tranzitând bugetul general consolidat. O evaluare riguroasă a acestor măsuri este esențială pentru analiza temeinică a evoluțiilor fiscale în prima jumătate a anului și este un element critic al oricărei proiecții fiscale pentru anul 2020 și cei următori. În contextul în care dimensiunea tuturor acestor măsuri între care și a celor care influențează deficitul poate varia mult, până la mai multe puncte procentuale de PIB, Consiliul fiscal apreciază că indisponibilitatea acestora, împreună cu timpul foarte limitat, împiedică o evaluare riguroasă atât a evoluțiilor curente cât și a noilor ținte pentru 2020 propuse în a doua rectificare bugetară.
Consiliul fiscal va emite o opinie în perioada următoare, condiționată, însă, de furnizarea acestor informații strict necesare.
Consiliul fiscal notează că noua țintă de deficit (8,6% din PIB) aparține intervalului 8,1 – 8,9% din PIB pe care CF l-a avansat anterior pentru 2020, potrivit scenariului de declin al PIB de 4 – 6% (considerându-l mai realist), ceea ce constituie un element de adecvare a evoluției anticipate a economiei la realitate.
Consiliul fiscal remarcă și majorarea proiecției de datorie publică către nivele relativ ridicate în 2020, care se apropie de valorile-prag prevăzute în LRFB. Deosebit de importante sunt, din perspectiva impactului bugetar, precum și asupra datoriei publice, măsurile luate în privința pensiilor și alocațiilor
(punctul de pensie urmând să crească cu aproximativ 14%, iar alocațiile fiind într-un proces de majorare eșalonată).
Aceste măsuri cu important impact fiscal, dar și alte măsuri, se constituie într-o sursă de incertitudine la nivelul evoluțiilor viitoare. Modificarea sau invalidarea traiectoriei ca impact bugetar a măsurilor deja adoptate, cât și noi inițiative legislative pot constitui tot atâtea surse pentru o evoluție diferită a situației bugetului public și a economiei în general, la acesta putându-se adăuga și efecte ale deciziilor Curții Constituționale. La aceste riscuri la adresa traiectoriei descrise de a doua rectificare bugetară din 2020 se pot adăuga cele generate de un posibil nou val al pandemiei, de evoluția economică a principalilor parteneri comerciali ai României, precum și a economiei mondiale, de impactul incert al măsurilor fiscale și monetare adoptate pe plan internațional și național etc.
O altă sursă a unor riscuri în amplificare este reprezentată de incertitudini din mediul politic – ce pot accentua sursele de risc descrise anterior.
