In 04.03.2013 a fost publicat pe site-ul Ministerului de Finante in sectiunea Transparenta legislativa un proiect de ordonanta pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale şi prorogarea unor termene .
Conform notei de fundamentare prin proiect se propune:
A. În domeniul eşalonării la plată
-extinderea sferei de acordare a eşalonării la plată şi la altecategorii de obligaţii fiscale care, în prezent, sunt excluse:
• sumele stabilite de alte autorități, a căror administrare a fosttransferată Agenției Naționale de Administrare Fiscală după emitereaunei decizii de eșalonare la plată. Aceasta în considerarea faptului căsumele respective nu reprezintă o transmitere de creanţe, spre recuperare, Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, ci o ”predare”de titluri ca urmare a transferului de competenţă;
• sumele ce au făcut obiectul unui act administrativ a cărui executare a fost suspendată anterior emiterii deciziei de eșalonare la plată și pentru care, în timpul eșalonării, a încetat suspendarea, cu constituirea garanţiilor corespunzătoare. Aceste sume pot fi solicitate la eşalonare după ce suspendarea actului administrativ încetează şi după ce organul fiscal comunică contribuabilului înştiinţarea de plată în care sunt înscrise obligaţiile fiscale pentru care a încetat suspendarea. Odată cu această înştiinţare, în scopul eşalonării la plată, organul fiscal comunică contribuabilului şi decizia referitoare la obligaţiile fiscale accesorii, aferente obligaţiilor fiscale înscrise în înştiinţare.
Totodată, a fost reglementată şi procedura de solicitare a eşalonării acestor sume, procedură care presupune depunerea de către contribuabil, înlăuntrul termenului de plată pentru menţinerea eşalonării, a cererii de eşalonare. Caz contrar, sumele respective reprezintă condiţie de menţinere a valabilităţii eşalonării în derulare.
De asemenea, se reglementează şi faptul că, în cazul respingerii cererii, contribuabilul trebuie să achite obligaţiile fiscale condiţie (obligaţiile de a căror plată depinde menţinerea valabilităţii eşalonării la plată), în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei de respingere.
• sumele stabilite prin decizie de impunere, anterior emiterii unei decizii de eșalonare la plată, desființate în procedura de soluţionare a contestațiilor și menținute prin noul act administrativ emis, în conformitate cu Codul procedură fiscală.
-reglementarea instituţiei retragerii cererii de acordare a eşalonării la plată, în sensul că un contribuabil poate să renunţe oricând, până la emiterea deciziei de eşalonare la plată a obligaţiilor fiscale, la dreptul său de a beneficia de această facilitate, fără a i se îngrădi dreptul de a depune, ulterior, o nouă cerere de acordare.
-extinderea excepţiei de la obligaţia de constituire a garanţiilor şila alte entităţi care administrează bunuri din domeniul public sau privat al statului sau al unităţilor adminstrativ-teritoriale, inclusive unităţilor subordonate sau aflate sub autoritatea acestora (institute de cercetare, de drept public şi instituţii de învăţământ superior de stat);
-modificarea procentului suplimentar al valorii garanţiei în situaţia în care bunurile sunt ipotecate şi în favoarea altor creditori (maximum 16% faţă de 32% cât este în prezent);
-reglementarea regulii referitoare la procentul suplimentar al garanţiei care se poate lua în calcul în cazul în care, pe parcursul derulării eşalonării la plată, se solicită înlocuirea sau redimensionarea garanţiei, în sensul că acesta este cel în vigoare la data înlocuirii/redimensionării, ţinându-se cont, totodată, de perioada de timp rămasă din eşalonarea la plată acordată;
-extinderea condiţiei de menţinere a valabilităţii eşalonării la plată şi în ceea ce priveşte îndeplinirea obligaţiei de declarare până la data de 25 a lunii următoare scadenţei prevăzute de lege;
-reglementarea instituţiei renunţării la eşalonarea la plată şi regimul juridic al acesteia, în sensul că pe perioada de valabilitate a unei eşalonări, contribuabilul poate renunţa în orice moment la această facilitate fără ca organul fiscal să emită o decizie de constatare a pierderii valabilităţii eşalonării, dacă notifică organul fiscal printr-o cerere de renunţare la eşalonarea la plată şi dacă achită obligaţiile fiscale rămase din eşalonarea la plată, până la data la care intervine, potrivit legii, un caz de pierdere a valabilităţii eşalonării. În cazul în care contribuabilul nu respectă aceste condiţii, organul fiscal emite decizia de constatare a pierderii valabilităţii eşalonării la plată a obligaţiilor fiscale, cu toate efectele ce decurg din această pierdere;
-reglementarea dreptului contribuabilului de a beneficia de menţinerea unei eşalonări la plată a cărei valabilitate a fost pierdută, o singură dată pe perioada de valabilitate a eşalonării. Repunerea în termen a eşalonărilor acordate echivalează cu menţinerea eşalonării, astfel că avantajele măsurii sunt de fapt avantajele eşalonării însăşi: o alternativă de recuperare a acestora cu scopul ameliorării încasării veniturilor bugetare, al asigurării ritmicităţii acestora, al diminuării costului recuperării arieratelor. Pentru ca repunerea să aibă această finalitate, este necesar ca repunerea să fie solicitată până la data la care organul fiscal execută garanţia.
-eliminarea termenului de 12 luni în care contribuabilii care sunt beneficiari ai unei eşalonări la plată şi, în acelaşi timp, ai unor acte, autorizaţii, acord sau alte acte administrative, puteau solicita o nouă eşalonare în cazul în care cererea de acordare a eşalonării la plată a fost respinsă sau retrasă.
– reglementarea unei proceduri simplificate de acordare a eşalonării la plată în cazul contribuabililor cu risc fiscal mic.
Accesarea procedurii simplificate presupune acordarea unei eşalonări la plată pe o perioadă de maximum 12 luni, în baza cererii contribuabilului şi cu condiţia de a constitui garanţii de minimum 20% din sumele solicitate a fi eşalonate la plată. Celelalte condiţii de accesare sunt, de asemenea, valabile, cu excepţia celor referitoare la dificultatea generată de lipsa temporară de disponibilităţi băneşti şi la capacitatea financiară de plată, condiţii acoperite prin grupul vizat de procedura simplificată.
-reglementarea criteriilor în funcţie de care un contribuabil se încadrează în categoria de contribuabil cu risc fiscal mic.
B. În domeniul consultantului fiscal
Comisia Europeană a sesizat faptul că anumite dispoziţii ale Ordonanţa Guvernului nr.71/2001 par să încalce unele prevederi din Directiva 2006/123/CE privind serviciile în cadrul pieţei interne şi din Directiva 2005/36/CE privind recunoaşterea calificărilor profesionale,în sensul că acei consultanţi fiscali rezidenţi în alte State Membre care doresc să se stabilească în România, sunt obligaţi să promoveze un examen de evaluare, înainte de aplicarea eventualelor măsuri de compensare.
În scopul armonizării cu dispoziţiile celor două directive, prin prezentul proiect de ordonanţă se propune:
– precizarea mai clară a procedurii de autorizare a unei persoane provenite dintr-un stat membru al Uniunii Europene, Spaţiului Economic European sau Confederaţiei Elveţiei să desfăşoare activitate de consultant fiscal în România, în sensul că persoana provenită dintr-un stat membru care doreşte să desfăşoare activitatea de consultant fiscal în România poate să obţină autorizarea Camerei Consultanţilor Fiscali pentru aceasta, în urma unui interviu susţinut în faţa Comisiei de evaluare desemnată de Cameră în acest scop;
– posibilitatea persoanei de a alege una dintre cele două măsuri compensatorii: promovarea unei probe de aptitudini sau urmarea unui stagiu de adaptare, în cazul în care, în urma interviului, Comisia de evaluare constată că există diferenţe teoretice şi practice substanţiale între nivelul de formare profesională a persoanei în cauză şi cerinţele de competenţă profesională stabilite prin actele normative româneşti;
– abrogarea prevederilor referitoare la obligaţia persoanei provenite dintr-un stat membru care doreşte să desfăşoare activitatea de consultant fiscal în România, de a face dovada îndeplinirii condiţiilor necesare pentru dobândirea calităţii de consultant fiscal, urmând ca acestea să fie preluate în legislaţia secundară privind reglementarea profesiei, cu actualizare periodică în funcţie de cerinţele europene pe domeniu.
De asemenea, prin proiect se mai propune:
– reglementarea competenţei Consiliului superior al Camerei, organ de conducere al acesteia, de a decide cu privire la stablirea sediului Camerei;
– reducerea numărului de taxe, prin renunţarea la taxa de înscriere în evidenţa Camerei, precum şi la cea de autorizare a societăţilor comerciale de consultanţă fiscală, percepute de la persoanele care devin membrii ai camerei, cu atât mai mult cu cât aceştia achită şi cotizaţii.
C. În domeniul impozitului asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale
Se propun prevederi care stabilesc:
-valoarea redevenţelor aferente venitului suplimentar ce urmează a fi scăzută în vederea determinării bazei impozabile lunare, în sensul că:
– valoarea redevenţelor aferente venitului suplimentar ce urmează a fi scăzută în vederea determinării bazei impozabile, în primele două luni ale trimestrului, se calculează pe baza procentului mediu al redevenţei petroliere datorate pentru producţia de gaze naturale aferente trimestrului anterior perioadei de referinţă pentru care se calculează impozitul, iar – în a treia lună a trimestrului pe baza procentului mediu al
redevenţei petroliere datorate în trimestrul curent.Regularizarea valorii redevenţelor se va face în ultima lună din trimestru pe baza procentului mediu de redevenţă aferent trimestrului curent, fiind incluse în calculul bazei impozabile aferente acestei luni.
Procentul mediu se calculează ca raport între valoarea totală a redevenţei datorate pentru producţia de gaze naturale în trimestrul anterior sau curent, după caz şi valoarea totală a producţiei de gaze naturale realizate în aceleaşi trimestre, utilizată pentru calculul redevenţei petroliere;
-preţul de achiziţie a gazelor naturale din producţia internă proprie pentru consumatori (casnici şi non-casnici), în sensul că acesta este 45,71 lei/MWh., care reprezintă echivalentul preţului de 495 lei/1000 m3, transformat în unităţi de energie în conformitate cu „Metodologia pentru trecerea de la facturarea cantităţilor de gaze naturale în unităţi volumetrice la facturarea în unităţi de energie”, aprobată prin Ordinul preşedintelui ANRE nr. 56/2008.
D. Proceduri tranzitorii de stingere a obligaţiilor fiscale
Pentru eliminarea disfuncţionalităţilor care au generat imposibilitatea aplicării dispoziţiilor art.19 şi 26 ale Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare este necesară amendarea acestui act normativ.
Având în vedere inaplicabilitatea prevederilor alin. (1) – (3) ale art. 26 din Legea nr. 146/1997 care stabilesc distribuţia sumelor din impozitele încasate din onorariile avocaţilor, notarilor publici şi executorilor judecătoreşti datorită modului de administrare a acestor venituri, în raport de prevederile Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, se propune:
-Abrogarea prevederilor art.26 alin.(1)-(3) referitoare la defalcarea sumelor provenind din impozitele încasate din onorariile avocaţilor, notarilor publici şi executorilor judecătoreşti, în cote de 75% ca venituri la bugetul de stat cuprinse distinct în bugetele de venituri şi cheltuieli ale unor instituţii, şi respectiv 25% ca venituri la bugetele locale.
-Pentru a nu prejudicia contribuabilii prin menţinerea în sarcina acestora a obligaţiilor principale nestinse şi a accesoriilor corespunzătoare acestora care în perioada de coexistenţă a prevederilor legale contradictorii au facut plăţi în contul bugetelor locale, pe de o parte şi pentru a nu afecta nici bugetele locale pe de altă parte, au fost prevăzute dispoziţii tranzitorii în acest sens, astfel:
• Plăţile efectuate în contul de venituri al bugetului local al unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază îşi au domiciliul fiscal avocaţii, notarii publici şi executorii judecătoreşti, reprezentând impozit, înainte de intrarea în vigoare a actului normativ, sting obligaţiile fiscale datorate de contribuabil conform prevederilor Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, la bugetul de stat, cu data plăţii acestora.
• Sumele încasate în contul de venituri al bugetului local al unităţilor administrativ-teritoriale în a căror rază teritorială îşi au domiciliul fiscal avocaţii, notarii publici sau executorii judecătoreşti, înainte de intrarea în vigoare a actului normativ, rămân la dispoziţia unităţilor administrativ-teritoriale.
Stingerea obligaţiilor fiscale se face de către organul fiscal competent în administrarea contribuabililor iar procedura de predare – primire a informaţiilor transmise de către unitatea administrativ teritorială beneficiară a sumelor încasate în contul 21.03.02.17 Impozit pe onorariul avocaţilor şi notarilor publici, se aprobă prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice.
E. În domeniul reducerii arieratelor unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale
Prin prezentul proiect de act normativ se propun următoarele:
• suma aferentă procentului de 20%, respectiv 15%, din cota defalcată din impozitul pe venit de 18,5%, respectiv 7%, şi din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale, precum şi sumele reţinute ca urmare a aplicării gradului de necolectare a impozitelor şi taxelor locale, se repartizează prin hotărâre a consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, numai pentru achitarea arieratelor provenite din neplata cheltuielilor de funcţionare şi/sau de capital, în ordinea cronologică a vechimii arieratelor, până la achitarea integrală a acestora.
• în situaţia în care o unitate administrativ-teritorială are calitatea atât de debitor pentru obligaţii de plată restante înregistrate faţă de un furnizor de bunuri, servicii şi lucrări, cât şi de creditor pentru creanţele fiscale restante, către bugetul local, ale furnizorului respectiv, aceasta poate opera stingerea obligaţiilor reciproce potrivit procedurii aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice şi al ministrului delegate pentru buget.
Suma acordată pentru echilibrarea bugetelor locale în condiţiile prezentului proiect de ordonanţă nu poate depăşi nivelul sumei care face obiectul stingerii obligaţiilor şi se recuperează integral în aceeaşi zi lucrătoare în care a fost acordată, după finalizarea operaţiunii de stingere a obligaţiilor. Recuperarea sumei acordate pentru echilibrarea bugetelor locale se va efectua prin debitarea de către unităţile Trezoreriei Statului a contului de venituri al bugetului local în care aceasta a fost virată.
F. Prorogarea unor termene
Termenele privind înfiinţarea,organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, respectiv cele de la care urmează să funcţioneze A.S.F. şi să se desfiinţeze Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor şi Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, se prorogă până la data de 15 aprilie 2013.
