Pentru Facturare si Gestiune recomandam Smart Bill. Incerci GRATUIT!
Un nou proiect legislativ publicat de Ministerul de Finante in 07.08.2017 a incins atmosfera deja torida a acestei veri. Este o propunere cu impact asupra tuturor persoanelor fiindca afecteaza un domeniu cu impact in evolutia preturilor : acciza la combustibil. Propunerea, daca se aproba, ar urma sa intre in vigoare de la 1 septembrie.
In nota de fundamentare se prezinta o analiza a situatiei actuale si a schimbarilor preconizate.
Situatia actuala arata asa:
În prezent, în țara noastră nivelul accizelor armonizate este exprimat în lei pe unitatea de măsură. Potrivit directivelor UE statele membre își pot exprima nivelurile naționale ale accizelor în alte unități decât euro, cu condiția ca în urma conversiei în euro, nivelurile naționale ale accizelor să nu se situeze sub nivelurile minime ale accizelor prevăzute de legislația UE.
Cursul leu/euro aplicabil pentru efectuarea conversiei este cursul publicat în Jurnalul Oficial al UE în prima zi lucrătoare din luna octombrie, și se aplică începând cu 1 ianuarie a următorului an calendaristic.
Pentru benzină și motorină, nivelurile actuale ale accizelor practicate în România, raportat la cursul leu/euro publicat în prima zi lucrătoare din luna octombrie 2016 sunt foarte aproape de limita minimă prevăzută de legislația UE. Astfel, în situația în care cursul leu/euro publicat în Jurnalul Oficial al UE ar depăși valoarea de 4,62 lei/euro, nivelurile actuale ale accizelor practicate în România pentru benzină și motorină ar deveni inferioare nivelurilor minime ale accizelor prevăzute de legislația UE pentru aceste produse accizabile.
Din analiza comparativă a încasărilor din accize aferente semestrului I al anului 2017, față de semestrul I al anului 2016 a rezultat faptul că în primul semestru al anului 2017, încasările din accize aferente produselor energetice au scăzut cu 767.633.796,55 lei.
Deși în semestrul I al anului 2017 consumul de motorină a crescut față de semestrul I al anului 2016 cu 253.078,18 mii litri, iar cel de benzină fără plumb a crescut cu 58.854,08 mii litri, încasările au scăzut cu 634.348.226,27 lei, respectiv 223.661.683,68 lei, motivele principale fiind scăderea, de la 1 ianuarie 2017, a nivelului accizelor prevăzut pentru motorină, de la 1897,08 lei/1000 litri la 1518,04 lei/1000 litri, respectiv a nivelului accizelor prevăzut pentru benzina
fără plumb de la 2035,4 lei/1000 litri la 1656,36 lei/1000 litri, precum și scăderea cu un punct procentual a taxei pe valoarea adăugată.
Scăderea nivelului accizelor pentru benzine și motorine a vizat în principal contracararea fenomenului de alimentare cu combustibil în alte state membre care practicau niveluri ale accizelor inferioare celor din țara noastră, și prin urmare aveau prețuri la pompă mai scăzute.
În prezent, urmare analizei efectuate în ceea ce privește nivelurile accizelor practicate de statele membre, se constată că România are printre cele mai scăzute niveluri ale accizelor, aproape de nivelurile minime prevăzute de legislația UE.
Astfel, România a ajuns în iulie 2017 să înregistreze cel mai mic preț al benzinei Euro-95 din Uniunea Europeană (0,997 euro pe litru cu taxe) și al treilea cel mai mic preț pentru motorină (0,977 euro pe litru cu taxe), după Luxemburg (0,955 euro pe litru) și Bulgaria (0,961 euro/litru).
Dacă România are cel mai mic preț din Uniunea Europeană al benzinei cu taxe,când vine vorba de prețul benzinei fără taxe România este pe locul 15 în Uniunea Europeană cu un cost al benzinei mult peste țări producătoare de petrol precum Marea Britanie și Olanda, dar și peste țări precum Austria, Polonia, Bulgaria.
Situația este similară și în cazul prețului motorinei fără taxe, România se situează pe locul 17 în Uniunea Europeană ca preț, mult peste țările producătoare de petrol precum Marea Britanie și Olanda, dar și peste țări precum Austria, Italia, Polonia, Bulgaria.
În urma diminuării fiscalității la începutul anului 2017 s-a înregistrat o diminuare a ponderii taxelor în prețul carburanților, care era oricum mai redusă comparativ cu nivelul mediu înregistrat la nivelul UE. Astfel, în luna iulie 2017, taxele reprezintă 52% din prețul benzinei, respectiv 50% din prețul motorinei (în România), în condițiile în care, în medie, la nivelul Uniunii Europene, taxele
cumulează 62% din prețul benzinei și respectiv 57% din prețul motorinei.
De asemenea, ponderea taxelor în prețurile de piața ale carburanților este mai redusă în prezent în România comparativ cu alte țări din regiune, precum Austria (60% în cazul benzinei și 55% în cazul motorinei), Polonia (57% în cazul benzinei și 54% în cazul motorinei) sau Bulgaria (53% pentru benzină și 51% pentru motorină).
Astfel, deși diminuarea fiscalității a vizat reducerea prețurilor de piață ale carburanților, s-a constatat că reducerea preconizată a fost atenuată de faptul că prețurile fără taxe ale carburanților au înregistrat creșteri, astfel încât în prezent ponderea taxelor în prețul carburanților este cea mai redusă din Uniunea Europeană, fiind mult sub nivelul mediu înregistrat la nivelul UE.
Schimbari preconizate:
Se propune revenirea, pentru benzină și motorină, la nivelurile accizelor practicate în anul 2016, respectiv:
● benzină cu plumb – 3.022,43 lei/tonă, respectiv 2.327,27 lei/1.000 de litri;
● benzină fără plumb – 2.643,39 lei/tonă, respectiv 2.035,40 lei/1.000 de litri;
● motorină – 2.245,11 lei/tonă, respectiv 1.897,08 lei/1.000 de litri.
Măsura vizează aducerea ponderii taxelor în prețurile de piață ale carburanților în zona valorilor medii identificate la nivelul Uniunii Europene, asigurând în același timp menținerea prețurilor produselor petroliere în plaja de prețuri practicate în regiune.
Ce presupune acest lucru?
- cea mai vizibila consecinta este cresterea preturilor la produse. Aproape toate produsele includ in pret si o cota de transport. O data ce transportul devine mai scump si preturile produselor vor creste.
- inseamna ca vor fi afectati toti consumatorii, in principal cei din clasa medie, carora le vor ramane tot mai putini bani la dispozitie, care ar fi fost de altfel cheltuiti in economie cu haine, alimente, vacante, etc.
- daca banii rezultati din cresterea taxelor ar fi canalizati inspre dezvoltarea infrastructurii, masuri de protejare a naturii si reducerea poluarii,actiunea ar fi incurajatoare. Insa aceasta crestere compenseaza masurile de relaxare a fiscalitatii in alte arii (de exemplu se propune eliminarea impozitului pe dividende);
- cresterea accizei nu rezolva problema de fond : gradul scazut de colectare a taxelor (avem aici exemplu TVA-ului), faptul ca se cheltuie mai mult decat se colecteaza, iar o crestere a taxelor ar putea fi o masura de incurajare a cresterii cheltuielilor;
