Legea care reglementeaza voluntariatul este Legea 195/2001, republicata.
Aceasta lege reglementează participarea persoanelor fizice la acţiuni de voluntariat organizate de persoane juridice de drept public şi de drept privat, fără scop lucrativ, în România.
Conform legii, voluntariatul este activitatea de interes public desfăşurată din proprie initiativa de orice persoană fizică, în folosul altora, fără a primi o contraprestaţie materială.
Contractul de voluntariat este o convenţie cu titlu gratuit, încheiată între o persoană fizică, denumită voluntar, şi o persoană juridică, denumită organizaţie gazdă, în temeiul căreia prima persoană se obligă faţă de a doua să presteze o activitate de interes public fără a obţine o contraprestaţie materială;
Este interzis să se încheie contract de voluntariat în scopul de a evita încheierea unui contract individual de muncă sau, după caz, a unui contract civil de prestări de servicii ori a altui contract civil cu titlu oneros pentru efectuarea prestaţiilor respective.
Voluntariatul se desfăşoară pe baza unui contract încheiat în formă scrisă, sub sancţiunea nulităţii absolute, între voluntar şi organizaţia gazdă, în condiţii de libertate contractuală a părţilor şi cu respectarea dispoziţiilor acestei legi.
Organizaţia gazdă este obligată să păstreze un registru de evidenţă a voluntarilor, a duratei şi a tipului activităţii desfăşurate de aceştia.
Dacă părţile convin că este oportun un contract de voluntariat, acesta se încheie în două exemplare, dintre care unul se păstrează în mod obligatoriu în evidenţa persoanei juridice.
În contractul de voluntariat trebuie să fie stipulate cel puţin următoarele drepturi ale voluntarului:
a) desfăşurarea activităţii în concordanţă cu capacitatea şi disponibilitatea sa;
b) asigurarea de către organizaţia gazdă a desfăşurării activităţilor în condiţiile legale de protecţie a muncii, în funcţie de natura şi de caracteristicile activităţii respective;
c) asigurarea de către organizaţia gazdă, în condiţiile prevăzute de lege, împotriva riscurilor de accident şi de boală sau a altor riscuri care decurg din natura activităţii; în lipsa asigurării, orice daune suferite de voluntar în decursul desfăşurării activităţii de voluntariat se suportă integral de organizaţia gazdă, dacă acestea nu au fost determinate de culpa voluntarului. Voluntarul poate renunţa la acest drept. Renunţarea trebuie să fie expresă şi se exprimă în scris;
d) eliberarea de către organizaţia gazdă, la terminarea perioadei de voluntariat, a unui certificat nominal care să recunoască prestarea activităţii de voluntar, precum şi experienţa şi aptitudinile dobândite;
e) în funcţie de înţelegerea dintre organizaţia gazdă şi voluntar, se poate stabili rambursarea de către organizaţia gazdă, în condiţiile convenite în contract, a cheltuielilor efectuate pentru realizarea activităţii. Renunţarea de către voluntar la acest drept echivalează cu un act de liberalitate.
Contractul de voluntariat urmează să cuprindă cel puţin următoarele obligaţii ale voluntarului:
a) să îndeplinească sarcinile primite din partea organizaţiei gazdă;
b) să păstreze confidenţialitatea informaţiilor la care are acces în cadrul activităţii de voluntariat;
c) să participe la cursurile de instruire organizate, iniţiate sau propuse de organizaţia gazdă pentru o mai bună desfăşurare a activităţii voluntarului;
d) voluntarul este răspunzător pentru daunele morale sau materiale aduse organizaţiei gazdă în cadrul activităţii de voluntariat din propria culpă.
