Pentru Facturare si Gestiune recomandam Smart Bill. Incerci GRATUIT!
Datorii pe termen scurt sunt reprezentate de sumele care trebuie platite intr-o perioada de pana la un an
O datorie trebuie clasificata ca datorie pe termen scurt, denumita si datorie curenta, atunci cand:
- se asteapta sa fie decontata in cursul normal al ciclului de exploatare al entitatii; sau
- este exigibila in termen de 12 luni de la data bilantului.
Toate celelalte datorii trebuie clasificate ca datorii pe termen lung.
Atunci cand o entitate incalca, la sau inainte de finalul perioadei de raportare, o prevedere dintr-un acord de imprumut pe termen lung si aceasta incalcare are drept efect faptul ca datoria devine exigibila la cerere, datoria este clasificata drept curenta, inclusiv in situatia in care creditorul a fost de acord, dupa perioada de raportare si inainte ca situatiile financiare sa fie autorizate pentru emitere, sa nu ceara plata ca urmare a incalcarii acesteia. O entitate clasifica datoria drept curenta deoarece la finalul perioadei de raportare ea nu are un drept neconditionat de a-si amana decontarea pentru cel putin douasprezece luni dupa acea data.
Totusi, entitatea clasifica datoria ca datorie pe termen lung in cazul in care creditorul a fost de acord, pana la finalul perioadei de raportare, sa ofere o perioada de gratie care sa se incheie la cel putin douasprezece luni dupa perioada de raportare, in cadrul careia entitatea poate rectifica abaterea si in timpul careia creditorul nu poate cere rambursarea imediata.
Daca o entitate preconizeaza si are posibilitatea sa refinanteze sau sa reinnoiasca o obligatie pentru cel putin douasprezece luni dupa perioada de raportare conform unei facilitati de imprumut existente, ea clasifica obligatia ca fiind pe termen lung chiar daca, in caz contrar, ar fi trebuit sa fie achitata intr-o perioada mai scurta. In situatiile in care refinantarea sau reinnoirea obligatiei nu ar fi la indemana entitatii (de exemplu atunci cand nu exista un acord de refinantare), entitatea nu ia in calcul potentialul de refinantare a obligatiei si clasifica obligatia drept curenta.
In ceea ce priveste imprumuturile clasificate ca datorii curente, daca urmatoarele evenimente au loc intre finalul perioadei de raportare si data cand situatiile financiare sunt autorizate pentru emitere, acele evenimente sunt prezentate ca evenimente ce nu conduc la ajustarea situatiilor financiare:
- refinantarea pe termen lung;
- rectificarea unei incalcari a unui acord de imprumut pe termen lung; si
- acordarea de catre creditor a unei perioade de gratie pentru a rectifica o abatere dintr-un acord de imprumut pe termen lung care se termina la cel putin douasprezece luni dupa perioada de raportare.
Datorii pe termen lung (necurente) sunt reprezentate de sumele care trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an.
Contabilitatea imprumuturilor si datoriilor asimilate acestora se tine pe urmatoarele categorii: imprumuturi din emisiuni de obligatiuni si prime de rambursare a acestora, credite bancare pe termen lung si mediu, sumele datorate entitatilor afiliate, entitatilor asociate si entitatilor controlate in comun, alte imprumuturi si datorii asimilate, precum si dobanzile aferente acestora.
Atunci cand suma de rambursat pentru o datorie este mai mare decat suma primita, diferenta se inregistreaza intr-un cont distinct (169 “Prime privind rambursarea obligatiunilor si a altor datorii”). Aceasta trebuie prezentata in bilant, ca o corectie a datoriei corespunzatoare, precum si in notele explicative.
Valoarea acestei diferente trebuie amortizata printr-o suma rezonabila in fiecare exercitiu financiar, astfel incat sa se amortizeze complet, dar nu mai tarziu de data de rambursare a datoriei (articol contabil 6868 “Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligatiunilor si a altor datorii” = 169 “Prime privind rambursarea obligatiunilor si a altor datorii”).
Imprumuturile din emisiunile de obligatiuni reprezinta contravaloarea obligatiunilor emise potrivit legii. In cadrul acestora, trebuie evidentiate distinct imprumuturile din emisiuni de obligatiuni convertibile.
Datoriile privind concesiunile si alte datorii similare sunt cele determinate de bunurile preluate cu acest titlu, potrivit contractelor incheiate de entitate.
Entitatile trebuie sa mentina clasificarea datoriilor pe termen lung purtatoare de dobanda in aceasta categorie chiar si atunci cand acestea sunt exigibile in 12 luni de la data bilantului, daca:
- termenul initial a fost pentru o perioada mai mare de 12 luni; si
- exista un acord de refinantare sau de reesalonare a platilor, care este incheiat inainte de data bilantului.
