Pentru Facturare si Gestiune recomandam Smart Bill. Incerci GRATUIT!
Schimbările fiscale în România ar trebui anunțate, de regulă, printr-o serie de canale oficiale.
Insa nu se intampla intodeauna asa: statistic vorbind, la inceput se arunca in spatiul public, din diverse surse, anumite proiecte sau franturi de proiecte menite sa creeze agitatie in spatiul public: creste impozitul pe dividende, se anunta amnistii fiscale samd.
Însă aceste proiecte nu le regăsești nicăieri în mod oficial. Locul lor ar trebui să fie în transparența decizională pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice, pe site-ul ANAF sau al Ministerului Muncii. Unele sunt chiar anunțate pe pagina de Facebook personală a anumitor demnitari, înainte de a fi publicate pe pagina oficială a instituțiilor pe care le guvernează.
S-a intamplat si anul precedent, se intampla si acum: masuri fiscale publicate in presa inainte de a se concretiza sub forma unui proiect de act normativ care sa fie supus dezbaterii publice.
Care este scopul “aruncarii” de catre institutii a acestor masuri in spatiul public? Probabil o testare preliminara a opiniei publice, a opiniei specialistilor, mult prea hartuiti insa in ultimii ani cu zeci de schimbari in legislatia fiscala.
Aceste scurgeri de informații pot servi atât ca un test al reacției publice și al mediului de afaceri, cât și ca o metodă de a pregăti opinia publică pentru viitoarele schimbări.
Uneori, aceste măsuri ajung în spațiul public înainte de a fi finalizate, ceea ce poate genera speculații și incertitudini. Chiar dacă aceste informații sunt neoficiale, ele pot influența discuțiile publice și chiar deciziile economice ale companiilor și indivizilor.
Transmiterea in spatiul public “pe surse”, a unor schimbări fiscale înainte ca acestea să fie lansate oficial are atât avantaje, cât și dezavantaje, iar impactul acestei practici depinde de context.Dacă măsurile propuse sunt modificate sau retrase înainte de a fi oficializate, publicul poate pierde încrederea si asa destul de zdruncinata în procesul decizional și în instituțiile care guvernează politica fiscală.
