Pentru Facturare si Gestiune recomandam SmartBill. Incerci GRATUIT
Într-o economie globalizată și în continuă schimbare, România se remarcă printr-o dinamică antreprenorială tot mai pronunțată. De la micile afaceri de familie până la start-up-urile inovatoare din tehnologie, tipurile de firme antreprenoriale din România variază considerabil, reflectând diversitatea și potențialul economic al țării. În acest articol, ne propunem să explorăm principalele categorii de firme antreprenoriale prezente pe piața românească, să analizăm caracteristicile lor definitorii.
1.”Falsul antreprenor”
– este de fapt un salariat caruia angajatorul i-a propus sa isi incaseze salariul „pe firma” pentru a evita povara fiscala aferenta salariului. Pradoxul aici este ca daca ar fi activat ca PFA ar fi suspus criteriilor de dependenta. In cazul in care activeaza ca SRL nu intra sub incidenta acestor criterii, deci isi diminueaza riscul.
Ce face acest antreprenor? Isi incaseaza salariul pe firma dupa care trimestrial il retrage sub forma de dividende. Nu vei gasi sume in rezultat reportat la acest tip de firma.
Orice crestere a fiscalitatii ii afecteaza direct suma pe care o incaseaza pentru traiul zilnic.
2.Firme „one man show”
-sunt axate in jurul unui singur profesionist, de regula unul foarte talentat si cunoscut, care isi propune in fiecare an sa creasca firma la nivelul urmator, insa de fiecare data amana sa isi asume „costurile cresterii” : angajare de oameni noi, pregatirea lor, gasirea de clienti noi. Nu investeste in dezvoltare si va incerca sa inregistreze pe firma toate cheltuielile personale, ca sa reduca cat mai mult din taxele datorate.
3.Firme ” mereu pe pierdere”
-sunt firme care au intrat intr-un cerc vicios – au investit o suma de bani in demararea afacerii si spera de la an la an ca vor incepe sa obtina profit care sa le permita sa isi recupereze pierderea initiala. Dar lucrul acesta amana sa se intample si astfel, de la an la an acumuleaza tot mai multa pierderi.
Sunt firme foarte atente la costuri cu exceptia celor de reclama (mai ales daca sunt in zona online) si au o creditare firma greu de recuperat.
Cresterea fiscalitatii le afecteaza doar in ce priveste salariile si TVA.
4.Firmele “de dupa program”
-sunt firme create pentru a obtine un venit suplimentar, dupa cel obtinut la un loc de munca stabil. Persoana care le infiinteaza nu este convisa ca doreste sa fie antreprenor 100% astfel ca testeaza acest lucru in timpul liber. Regasim acest gen de firme in consultanta sau la persoanele care au un hobby pe care incerca sa il monetizeze.
Exista doua posibilitati : daca firma merge bine, atunci exista sansa sa ramana in antreprenoriat, daca nu, va mai activa pe firma aceasta atat timp ca va reusi sa sustina efortul a doua activitati.
5.Firmele “in zero”
-sunt firme infiintate „in caz de nevoie” dar care nu au decat rar sau ocazional activitate. Ele sunt adesea suspendate la ONRC in asteptarea unui moment favorabil demararii unei activitati.
Orice masura fiscala noua nu le afecteaza.
6.Firmele „uitate”
-spre deosebire de firmele „in zero” sunt acele firme infiintate cu diferite ocazii insa pentru care nu s-a mai depus nici o declaratie, nici situatii financiare, nu sunt actualizate datele, sunt in responsabilitatea unui administrator care le-a lasat „in paragina”.
Ele figureaza ca firme inactive in evidentele fiscului insa este foarte probabil ca nimeni niciodata sa mai desfasoare activitate pe ele.
Pentru acestea ar trebui sa existe o procedura de radiere din oficiu pentru a nu incarca inutil statisticile la nivel national.
7.Firmele „pe bune”
-sunt firme care au acoperit o nisa favorabila din piata, au crescut organic, perseverent, au fost atenti la costuri si la oportunitati, s-au implicat complet in afacere. Adesea in aceaste afaceri sunt implicati mai multi membri ai familiei.
Au investit in dezvoltare, au un cash flow stabil, au rezultat reportat consistent, rezerve si pot la un moment dat sa fructifice aceste conditii printr-o investitie care sa ii duca la un nivel superior.
8.Firmele create de la o idee promitatoare si care sunt create pentru a fi vandute la un moment dat pe un pret spectaculos
Acestea le regasim cel mai adesea in IT.
9.Firmele „cash cows”
-sunt acele firme care genereaza foarte mult cash si care nu vin neaparat dintr-o pasiune antreprenoriala ci dintr-o dorinta de a obtine cash constant.
Cand acest cash nu mai este livrat, firma se inchide. Un exemplu este Horeca care au o pozitie de cash foarte buna: ele incaseaza pe loc contravaloarea vanzarilor insa isi platesc adesea furnizorii la termen. La aceste firme veti gasi adesea solduri mari in casierie dar si o tentatie de a utiliza banii din casierie in interes personal.
10.Firmele „capusa”
-sunt firmele lipite de alte firme mai mari prin care se redirectioneaza o parte din profit. De exemplu o fabrica mare de gresie are asociate cateva firme mai mici care fac distributie si care sunt niste vehicule financiare pentru a „exporta profitul” catre parteneri din lant.
Acestea sunt doar cateva exemple, des intalnite, insa diversitatea in mediul antreprenorial este foarte mare.
Aceste firme sunt bazele de lucru ale Fiscului – orice masura implementata poate duce la reducerea numarului de firme, firme care oricum nu aduceau nimic la buget. In schimb creste povara fiscala pe firmele care aduc o plus valoare. Pentru firmele care sunt pe pierdere, fara activitate, suspendate, masurile fiscale sunt in general neutre.
Citeste si: Momentul transferului dreptului de proprietate-cand intervine?
