Pentru Facturare si Gestiune recomandam Smart Bill. Incerci GRATUIT!
Pe site-ul Ministerului de Finante a fost publicat in 18.12.2018 un proiect lung de modificare a Codului fiscal.
Situatia actuala conform notei de fundamentare
Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare,prevede:
Titlul IV – Impozitul pe venit
1.Reglementărileactuale nu prevăd scutirea de la plata impozitului pe venit pentru persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfășoară activități în sectorul construcții și care se încadrează în anumite condiții.
2. În prezent, veniturile din salarii și asimilate salariilor includ și avantajele,în bani sau în natură, cu excepția celor considerate neimpozabile, prevăzute în mod expres de lege, primite în legătură cu o activitate generatoare de astfel de venituri. În categoria avantajelor sunt incluse și tichetele cadou acordate potrivit legii, cu excepția celor neimpozabile, tichetele de masă, voucherele de vacanță și tichetele de creșă, acordate potrivit legii.
3. Prevederile actuale referitoare la veniturile din salarii și asimilate salariilor nu precizează distinct regimului fiscala plicabil indemnizației de hrană și de vacanță acordate potrivit prevederilor Legii-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.
4. În prezent în cazul persoanelor fizice/membrilor asocierilor fără personalitate juridică, cultivarea terenurilor cu plante furajere graminee şi leguminoase pentru producţia de masă verde destinate furajării animalelor deţinute de contribuabilii respectivi pentru care venitul se determină pe baza normelor de venit şi a celor prevăzute în mod expres în anumite limite stabilite prin lege care nu generează venit impozabil.
5.Prevederile actuale nu reglementează obligația de completare și depunere adeclarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice – Cap.I Date privind veniturile realizate :
– pentru contribuabilii care determină venitul net pe bază de normă de venit și au optat pentru determinarea acestuia în sistem real;
– numai prin mijloace electronice de transmitere la distanță, conform art.79 din Legea nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare.
6. Nu sunt prevăzute dispoziții referitoare laacordarea bonificației de care beneficiază persoanele fizice care obțin venituri anuale impozitate pe baza normelor anuale de venit, de către organul fiscal, pe baza procedurii stabilită prin ordin al președintelui A.N.A.F.
7. Prevederile actuale reglementează obligația asocierilor, cu excepţia celor care realizează venituri din activităţi agricole impuse pe baza normelor de venit, de a depune la organul fiscal competent, până la data de 15 martie a anului următor, declaraţii anuale de venit, conform modelului stabilit de A.N.A.F., care vor cuprinde şi distribuţia venitului net/pierderii pe asociaţi.
Titlul V – Contribuții sociale obligatorii
1. Reglementările actuale nu prevăd scutiri, în cazul angajatorilor, de la plata contribuției asigurătorii pentru muncă, a contribuțiilor de asigurări sociale datorate în cazul condiţiilor deosebite de muncă sau în cazul condiţiilor speciale de muncă,pentru persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor realizate în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfășoară activități în sectorul construcții și care se încadrează în anumite condiții.
2. Persoanele fizice care obţin venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza contractelor individualede muncă încheiate cu angajatori care desfășoară activități în sectorul construcții, datorează contribuțiade asigurări sociale și contribuția de asigurări sociale de sănătate, care secalculează la venitul brut și se reține din acesta.
3. În prezent, indemnizațiile de hrană și indemnizațiile de vacanță acordate în baza Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, sunt cuprinse în baza de calcul a contribuțiilor sociale, fiind încadrate în categoria veniturilor din salarii și asimilate salariilor, însă nu sunt evidențiate distinct în această categorie de venituri.
4. Ca urmare a intrării în vigoare începând cu 1 ianuarie 2019 a prevederilor Legii nr.165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, este necesară clarificarea regimului fiscal pentru tichetele culturale.
5. În prezent, în cuprinsul Titlului V- Contribuții sociale obligatorii se regăsesc trimiteri la indicatorul salariul minim brut pe țară utilizat la stabilirea contribuțiilor sociale în cazul contractelor de muncă pentru care contribuțiile sociale sunt mai mici decât cele aferente acestui indicator, situație în care, în cazul în care prin hotărâre a Guvernului se utilizează mai multe valori ale salariului minim brut pe țară, este necesară clarificarea valorii utilizate.
6.Având în vedere că veniturile din dividende luate în calcul, începând cu anul 2018, sunt cele încasate, pentru eliminarea situației în care același dividend distribuit în anii anteriori anului 2018 și care a făcut obiectul CASS în anul distribuirii, să fie luat în calcul și la stabilirea plafonului pentru anul 2018, se impune clarificarea textului în sensul că, la stabilirea plafonului anual prevăzut pentru stabilirea CASS se iau în calcul dividendele ”distribuite și încasate începând cu anul 2018”.
Titlul VII – Taxa pe valoarea adăugată
Potrivit prevederilor art. 331 alin. (6) taxarea inversă pentru operațiunile prevăzute la alin. (2) lit. c), d), e), f), i), j) și k) se aplică până la data de 31 decembrie 2018 inclusiv.
Titlul VIII – Accize și alte taxe speciale
În prezent, nivelul accizei totale pentru țigarete este prevăzut în anexa nr. 1 de la Titlul VIII din Codul fiscal, respectiv 448,74 lei/1.000 de țigarete.
Prețul mediu ponderat de vânzare cu amănuntul (WAP) aferent anului 2017, calculat în conformitate cu prevederile art. 343 alin.(7) din Codul fiscal este de 15,859 lei/pachet.
În acest moment, acciza globală pe țigarete reprezintă 56,59 % din prețul mediu ponderat de vânzare cu amănuntul al țigaretelor eliberate pentru consum.
Condițiile referitoare la nivelul minim al accizei totale aplicabil pentru țigarete, pe care toate statele membre trebuie să îl respecte, se regăsesc la art. 10 alin. (2) din Directiva 2011/64/UE a Consiliului privind structura și ratele accizelor aplicate tutunului prelucrat:
„(2) Începând cu 1 ianuarie 2014, acciza globală pe țigarete reprezintă cel puțin 60 % din prețul mediu ponderat de vânzare cu amănuntul al țigaretelor eliberate pentru consum. Acciza respectivă nu poate fi mai mică de 90 euro pentru 1.000 de țigarete, indiferent de prețul mediu ponderat de vânzare cu amănuntul.
Cu toate acestea, statelor membre care percep o acciză de cel puțin 115 euro pentru 1.000 de țigarete pe baza prețului mediu ponderat de vânzare cu amănuntul nu li se aplică cerința de 60 % prevăzută la primul paragraf. Bulgaria, Estonia, Grecia, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia și România beneficiază de o perioadă de tranziție până la 31 decembrie 2017 pentru a îndeplini cerințele prevăzute în primul și al doilea paragraf.”
În ceea ce privește acciza specifică pentru țigarete, precizăm că potrivit art. 343 alin. (5) din Codul fiscal, aceasta se determină pe baza prețului mediu ponderat de vânzare cu amănuntul, a procentului legal aferent accizei ad valorem și al accizei totale al cărei nivel este prevăzut în anexa nr. 1 de la Titlul VIII din Codul fiscal. Nivelul accizei specifice în perioada 1 aprilie 2018 – 31 martie 2019 inclusiv este de 337,727 lei/1.000 țigarete.
În prezent, Titlul VIII din Codul fiscal conține anumite prevederi care sunt doar dispoziții tranzitorii și nu mai sunt valabile, respectiv prevederile art. 342 alin. (11) – (13).
În prezent nivelul accizelor prevăzut la nr. crt. 5 – 9 din anexa nr. 1 de la Titlul VIII din Codul fiscal, cuprinde şi contribuţia pentru finanţarea unor cheltuieli de sănătate prevăzută la titlul XI din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată.
De asemenea, pentru băuturile alcoolice, ţigaretele, ţigările şi ţigările de foi, nivelul accizelor prevăzut la nr. crt. 1 – 7 din anexa nr. 1 de la Titlul VIII din Codul fiscal, cuprinde şi cota de 1% datorată Ministerului Tineretului şi Sportului, prevăzută în Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare.
Titlul IX – Impozite și taxe locale
În prezent, potrivit prevederilor art.491 consiliile locale au obligația de a indexa anual impozitele și taxele locale, ținând cont de rata inflației pentru anul fiscal anterior, comunicată pe site-urile oficiale ale Ministerului Finanțelor Publice și Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.
În ceea ce privește Codul de procedură fiscală
Comisia Europeana a transmis avizul motivat adresat României în temeiul articolului 258 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, din cauza neîndeplinirii obligației de notificare a măsurilor de transpunere în legislația națională a Directivei (UE) 2016/2258 a Consiliului din 6 decembrie 2016 de modificare a Directivei 2011/16/UE în ceea ce privește accesul autorităților fiscale la informații privind combaterea spălării banilor. Instituția UE atrage atenția asupra sancțiunilor pecuniare care pot fi impuse de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). La acest moment, propunerea de sesizare a CJUE este prevăzută pentru ciclul decizional din ianuarie 2019.
Comisia poate propune CJUE să aplice sancțiuni pecuniare în următoarele cuantumuri: o sumă forfetară minimă în cuantum de 1.887.000 euro și penalități cominatorii între 2.289 euro și 137.340 euro/zi de întârziere.De menționat este faptul că transpunerea Directivei (UE) 2016/2258 a fost inclusă și în proiectul de lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care a fost adoptat de Parlament la sfârșitul lunii octombrie 2018, însă acest proiect de lege a făcut obiectul unei sesizări de neconstituționalitate, iar Curtea Constituțională a admis obiecția de neconstituționalitate formulată, decizia Curții nefiind încă publicată. Prevederea referitoare la transpunerea Directivei (UE) 2016/2258 nu a făcut obiectul sesizării de neconstituționalitate. În aceste condiții, este imperios necesară adoptarea în regim de urgență a măsurilor naționale de transpunere a Directivei (UE) 2016/2258.
Având în vedere problemele de natură practică constatate deorganele fiscale în ceea ce privește procedura de eșalonare la plată, estenecesară revizuirea unor norme care să flexibilizeze mecanismul de eșalonare laplată a obligațiilor fiscale.
Schimbari preconizate
Titlul IV – „Impozitul pe venit”
1. Se introduc reglementări privind acordarea unor facilități fiscale, în perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2028, inclusiv, care vizează scutirea de la plata impozitului pe venit pentru persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfășoară activități în sectorul construcții și care se încadrează în anumite condiții prevăzute în proiectul de act normativ.
2. În cazul veniturilor din salarii și asimilate salariilor se propune completarea prevederilor referitoare la avantajele acordate sub forma tichetelor de masă, a voucherelor de vacanță și tichetelor de creșă, cu cele acordate sub forma tichetelor culturale, având în vedere prevederile Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare.
3. Clarificarea regimului fiscal aplicabil indemnizației de hrană și a celei de vacanță, acordate potrivit prevederilor Legii-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.
4. În cazul persoanelor fizice/membrilor asocierilor fără personalitate juridică, se are în vedere extinderea sferei soiurilor de plante care sunt destinate furajării animalelor deţinute de contribuabilii respectivi, pentru care venitul se determină pe baza normelor de venit, și care nu generează venit impozabil pentru aceștia. Metodologia de aplicare a prevederilor privind extinderea sferei soiurilor de plante care sunt destinate furajării animalelor deţinute de contribuabil se stabileste prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, cu avizul Ministerului Finanțelor Publice.
5. Revizuirea reglementărilor referitoare la completarea și depunerea – Cap. I Date privind veniturile realizate, astfel:
5.1. Clarificarea obligației privind completarea și depunerea declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale în cazul contribuabililor care determină venitul net pe bază de normă de venit și au optat pentru determinarea acestuia în sistem real;
5.2. Eliminarea obligației privind completarea și depunerea declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale în cazul contribuabililor care obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor pentru care chiria este exprimată în lei și nu s-a optat pentru stabilirea venitului net anual în sistem real, iar la sfârșitul anului anterior nu îndeplinesc condițiile pentru calificarea veniturilor în categoria veniturilor din activități independente;
5.3. Clarificarea obligației de completare și depunere a declarației, numai prin mijloace electronice de transmitere la distanță, conform art.79 din Legea nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare.
6. Instituirea unor dispoziții referitoare la acordarea bonificației de care beneficiază persoanele fizice care obțin venituri anuale impozitate pe baza normelor anuale de venit, de către organul fiscal, pe baza procedurii stabilită prin ordin al președintelui A.N.A.F.
7. Se propune modificarea termenului de depunere a declaraţiilor anuale de venit, la organul fiscal competent, de către asocieri, cu excepția celor care realizează venituri din activități agricole impuse pe baza normelor de venit, de la 15 martie, la 15 februarie a anului următor celui de realizare a venitului, pentru ca informațiile să fie transmise în timp util fiecărui membru asociat.
Titlul V- Contribuții sociale obligatorii
1. Se introduc reglementări privind acordarea unor facilități fiscale care vizează reducerea contribuției asigurătorii pentru muncă și scutirea de la plata contribuțiilor de asigurări sociale datorate în cazul condiţiilor deosebite de muncă sau în cazul condiţiilor speciale de muncă, în cazul angajatorilor care desfășoară activități în sectorul construcții și care se încadrează în anumite condiții prevăzute în proiectul de act normativ. Astfel, nu se includ în baza de calcul al contribuțiilor datorate de angajatorii respectivi, veniturile din salarii şi asimilate salariilor realizate în perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2028, de către persoanele fizice în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu acești angajatori.
2. În perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2028, inclusiv, persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor realizate în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfășoară activități în sectorul construcții și care se încadrează în condițiile prevăzute în proiectul de act normativ, contribuția de asigurări sociale se reduce cu cota de 3,75%. Persoanele care datorează contribuția la fondul de pensii administrat privat reglementat de Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat republicată, cu modificările și completările ulterioare, sunt scutite de la plata acestei contribuții în limita cotei de 3,75%. Aceste persoane nu datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate pentru aceste venituri.
3.Se clarifică regimul fiscal pentru indemnizațiile de hrană și indemnizațiile de vacanță acordate în baza Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în sensul explicitării acestora ca elemente cuprinse în baza de calcul a contribuțiilor sociale, fiind încadrate în categoria veniturilor din salarii și asimilate salariilor.
4. Ca urmare a intrării în vigoare începând cu 1 ianuarie 2019 a prevederilor Legii nr.165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, se completează prevederile referitoare la avantajele acordate sub forma tichetelor de masă, a voucherelor de vacanță și tichetelor de creșă, cu cele acordate sub forma tichetelor culturale, care nu sunt incluse în baza de calcul a contribuțiilor sociale.
5. Se clarifică valoarea indicatorului salariul minim brut pe țară utilizat la stabilirea contribuțiilor sociale în cazul contractelor de muncă pentru care contribuțiile sociale sunt mai mici decât cele aferente acestui indicator, în situația în care prin hotărâre a Guvernului se utilizează mai multe valori ale salariului minim brut pe țară.
6. Având în vedere că veniturile din dividende luate în calcul, începând cu anul 2018, sunt cele încasate, pentru eliminarea situației în care același dividend distribuit în anii anteriori anului 2018 și care a făcut obiectul CASS în anul distribuirii, să fie luat în calcul și la stabilirea plafonului pentru anul 2018, se efectuează clarificări, în sensul că, la stabilirea plafonului anual prevăzut pentru stabilirea CASS se iau în calcul dividendele ”distribuite și încasate începând cu anul 2018”.
Titlul VII – Taxa pe valoarea adăugată
1. Prin proiect se propune prelungirea aplicării taxării inverse pentru operațiunile prevăzute la art. 331 alin. (2) lit. c), d), e), f), i), j) și k) până la 30 iunie 2022.
Posibilitatea aplicării de către Statele Membre a taxării inverse pentru aceste operațiuni a fost prelungită până la 30 iunie 2022 prin Directiva Consiliului 2018/1695/UE din 6 noiembrie 2018 de modificare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată în ceea ce privește perioada de aplicare a mecanismului opțional de taxare inversă în legătură cu livrările de anumite bunuri și prestările de anumite servicii care prezintă risc de fraudă și a mecanismului de reacție rapidă împotriva fraudei în domeniul TVA.
Întrucât mecanismul taxării inverse este considerat un instrument util în vederea combaterii fraudei în domeniul TVA, s-a considerat oportună prelungirea aplicării de către România a acestui mecanism.
Titlul VIII – Accize și alte taxe speciale
Pentru a fi evitată declanșarea acțiunii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor (infringement) împotriva țării noastre, și ținând cont de riscul unor sancțiuni financiare, legislația națională, respectiv Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, trebuie modificată astfel încât să fie conformă cu reglementările Uniunii Europene în domeniul accizelor.
Solicitările Comisiei Europene au avut în vedere adoptarea unor măsuri pentru a corecta neconcordanța cu Directiva 2011/64/UE, respectiv acciza globală pe țigarete să reprezintă cel puțin 60 % din prețul mediu ponderat de vânzare cu amănuntul al țigaretelor eliberate pentru consum.
Având în vedere că nivelul actual al accizei totale pentru țigarete nu reprezintă cel puțin 60 % din prețul mediu ponderat de vânzare cu amănuntul al țigaretelor eliberate pentru consum, se impune creșterea nivelul accizei totale pentru țigarete de la 448,74 lei/1.000 țigarete la 483,74 lei/1.000 de țigarete.
De asemenea, întrucât nivelurile accizei totale pentru țigarete stabilite pentru anii 2019 și 2020 sunt mai mici de 483,74 lei/1.000 de țigarete, se impune modificarea calendarului de accize prevăzut în Anexa nr. 1 de la Titlul VIII din Codul fiscal.
Totodată, în vederea asigurării respectării prevederilor art. 10 alin. (2) din Directiva 2011/64/UE se impune introducerea unei prevederi privind revizuirea accizei totale pentru țigarete până la data la care aceasta va atinge valoarea 115 euro/1.000 de țigarete.
Având în vedere că potrivit art. 343 alin. (5) din Codul fiscal, acciza specifică pentru țigarete se determină pe baza prețului mediu ponderat de vânzare cu amănuntul, a procentului legal aferent accizei ad valorem și al accizei totale, precum și faptul că începând cu data 1 ianuarie 2019 va crește nivelul accizei totale pentru țigarete, se impune actualizarea nivelului accizei specifice pentru țigarete.
Pentru actualizarea cadrului legal și corelarea cu eliminarea contribuţiei pentru finanţarea unor cheltuieli de sănătate prevăzută la titlul XI din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, și a cotei de 1% datorată Ministerului Tineretului şi Sportului, prevăzută în Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, se impune abrogarea prevederilor art. 342 alin. (5), (6) și (11) – (13).
Titlul IX – Impozite și taxe locale
Se propune completarea articolului 491, în sensul obligativității consiliilor locale de a aplica valorile/cotele maxime prevăzute în Codul fiscal la calculul impozitelor și taxelor locale datorate pentru anul fiscal următor, în situația în care acestea nu adoptă hotărâri cu cel puțin 3 zile lucrătoare înainte de expirarea exercițiului bugetar.
Se propune modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 16/2018 privind asigurarea măsurilor necesare organizării și desfășurării unor proiecte culturale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Este menționat Ministerul Afacerilor Externe alături de celelalte instituții care pot angaja fonduri în 2018-2019 pentru realizarea Sezonului, fiind completat alin. (1) al articolului 17. Completarea astfel operată permite implementarea, de către MAE, a măsurilor financiar-administrative de aplicare a deciziilor asumate de partea română și cea franceză, atât prin Convenția Tehnică, precum și prin Procesele Verbale al Comitetelor Mixte de Organizare (co-finanțarea de proiecte desfășurate în Franța și în România în contextul Sezonului România-Franța).
Pentru verificarea rapoartelor generate de componentele sistemului este necesar ca și pe perioada 1 ianuarie – 31 iulie 2019 activitatea de raportare a situațiilor financiare și a bugetelor individuale să se desfășoare în paralel, în format electronic, prin Sistemul Național de Raportare cât și pe suport hârtie.
Pentru a pune în aplicare cu prevederile Acordului încheiat între Guvernul României şi Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii pentru sectorul construcţii se vor crea premisele pentru completarea cadrului normativ de nivel primar cu posibilitatea de a reglementa prin hotărâre a Guvernului niveluri ale salariului minim brut pe țară garantat în plată diferențiate pe domenii de activitate. În condiţiile salariului minim brut pe țară garantat în plată diferențiat pentru anumite domenii de activitate, se vor introduce măsuri suplimentare pentru combaterea muncii la negru.
În ceea ce privește Codul de procedură fiscală
Pentru evitarea continuării de către Comisia Europeană a procedurii de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene în vederea aplicării de sancțiuni pecuniare, este necesară completarea Codului de procedură fiscală cu un articol prin care să se asigure transpunerea Directivei (UE) 2016/2258.
În scopul sprijinirii contribuabililor de bună credință care doresc stingerea obligațiilor fiscale prin plata eșalonată a acestora cu consecința creșterii gradului de colectare a creanțelor fiscale, se propune flexibilizarea regulilor în materie de eșalonare la plată astfel:
– Crearea posibilităţii includerii în eşalonarea la plată a obligațiilor fiscale care constituie condiție de menținere a eșalonării la plată în contextul în care aceste sume pot fi împovărătoare pentru debitori, cu consecinţa pierderii eşalonării la plată. Astfel pot fi eșalonate la plată obligațiile fiscale precum şi creanţele bugetare transmise spre recuperare organului fiscal exigibile în perioada cuprinsă între data eliberării certificatului de atestare fiscală şi data emiterii deciziei de eşalonare;
– Crearea posibilităţii solicitării menținerii eșalonării la plată de două ori într-un an calendaristic și nu o dată cum este în prezent;
– Reglementarea dreptului debitorului, de a solicita ulterior comunicării deciziei de menținere a eșalonării la plată până la împlinirea termenului de 90 de zile, includerea în graficul de eşalonare a creanţelor fiscale pentru care s-a pierdut eșalonarea la plată precum și a creanțelor fiscale exigibile între data pierderii eșalonării la plată și data comunicării deciziei de menţinere a valabilităţii eşalonării. În acest caz la cererea debitorului se poate prelungi perioada de eșalonare.
– Posibilitatea amânării la plată, la cererea debitorului, a penalităţilor de întârziere rămase de achitat din eșalonare în cazul în care pe perioada eșalonării debitorul are garanții care să acopere obligaţiile rămase de plată din eşalonare. Se crează astfel un tratament echitabil în raport cu debitorii care constituie garanţii îndestulătoare la momentul acordării eşalonării la plată.
