Baza legala : Legea 571/2003 cu modificari ulterioare, Legea 287/2009 cu modificari ulterioare
Atunci cand, pentru stingerea unei obligatii, este utilizat ca si mijloc de plata acordarea unui bun sau serviciu in schimbul obligatiei initiale, si nu folosirea unei sume de bani, vorbim despre darea in plata.
Trebuie avut in vedere faptul ca, pentru a se putea efectua darea in plata, este necesar acordul creditorului, in conformitate cu prevederile art.1110 din Codul Civil (Legea 287/2009 cu modificari ulterioare).
Pentru a sublinia mai bine efectul pe care il produce darea in plata, luam in calcul livrarea unui teren construibil de catre o societate din Romania platitoare de TVA, in vederea stingerii unei obligatii catre un furnizor(creditor)din Romania si el platitor de TVA, utilizand ca si mijloc de plata darea in plata. Astfel putem remarca faptul ca, in urma acceptului creditorului de a efectua schimbul prin transferul dreptului de proprietate asupra terenului, in contrapartida creantei pe care o are de incasat, rezulta o vanzare careia ii sunt aplicabile reglementarile legale din perspectiva juridica, contabila si fiscala.
Din perspectiva contabila, prin intermediul acestui mijloc de plata, si anume darea in plata se realizeaza :
• Stingerea obligatiei initiale
• Stingerea creantei aferente bunului livrat
Din perspectiva juridica, se va incheia un contract de dare in plata, al carui obiectiv este stingerea obligatiei initiale prin bunul livrat.
Din perspectiva fiscala, din punct de vedere a TVA , operatiunea:
– are un caracter economic, deoarece se efectueaza cu plata, chiar daca practic se realizeaza o compensare intre obligatia initiala si creanta aferenta bunului livrat ca urmare a contractului in plata;
– operatiunea care urmeaza sa se realizeze este in sfera de aplicare a TVA, intrucat este impozabila indeplinind cumulativ toate cele 4 conditii :
• operatiunea reprezinta o livrare de bunuri in sfera de aplicare a taxei, fiind considerata ca efectuata cu plata;
• locul de livrare a bunurilor este in Romania, in baza art.132 din Codul Fiscal,in ceea ce priveste locul livrarii de bunuri;
• livrare bunurilor este realizata de o persoana impozabila care actioneaza in consecinta;
• livrarea bunurilor este rezultatul unei activitati economice.
-emiterea facturii este obligatorie intrucat se aplica regimul normal de taxare, aspect reglementat detaliat prin art. 155 alin. (5) din Codul fiscal .
Pentru a completa perspectiva contabila , exemplificam si inregistrarile contabile :
– Vanzarea terenului :
461 Debitori diversi = %
7583 Venituri din vanzarea activelor si alte operatii de capital
4427 TVA colectata – terenul este construibil
-Scaderea din gestiune a terenului
6583 “Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital” = 2111 “Terenuri”
– Compensarea prin darea in plata:
401 “Furnizori ” = 461 “Debitori diversi”
Autorul articolului : Sergiu Cobirzan, expert contabil si auditor financiar
Click aici pentru profilul de Linkedin al autorului.
