Pentru Facturare si Gestiune recomandam SmartBill. Incerci GRATUIT!
Legislația muncii oferă posibilitatea de a lucra în mod flexibil, conform prevederilor art. 35 din Codul muncii, care stipulează: „Orice salariat are dreptul de a munci la angajatori diferiţi sau la acelaşi angajator, în baza unor contracte individuale de munca, fără suprapunerea programului de munca, beneficiind de salariul corespunzător pentru fiecare dintre acestea. Niciun angajator nu poate aplica un tratament nefavorabil salariatului care îşi exercită acest drept”
Cu toate acestea, există cazuri în care legislația impune restricții privind cumulul anumitor funcții, ceea ce face imposibilă desfășurarea simultană a acestora. De asemenea, pot fi instituite interdicții menite să evite conflictele de interese sau încălcarea clauzelor de neconcurență și confidențialitate incluse în contractele existente.
O altă excepție privește minorii cu vârste între 15 și 18 ani, ale căror ore de munca cumulate nu pot depăși 6 ore pe zi și 30 de ore pe săptămână.
Contractele de munca multiple pot varia în funcție de mai multe criterii: pot fi încheiate cu același angajator sau cu angajatori diferiți, pot fi cu normă întreagă sau parțială, în aceeași țară sau chiar în state diferite. De asemenea, contractele pot presupune prezență fizică la locul de munca sau pot fi realizate prin telemuncă, și pot fi pe durată nedeterminată sau determinată.
Cadrul legislativ, fără să limiteze numărul contractelor individuale de muncă care pot fi încheiate de către un salariat, asigură că drepturile și obligațiile angajatului rămân aceleași pentru fiecare contract în parte, iar angajatorii trebuie să respecte toate prevederile legale legate de salarizare, condiții de muncă, concedii și alte beneficii.
Chiar dacă Codul muncii nu prevede această obligație, salariatul trebuie să declare funcția de bază pentru aplicarea deducerii personale la calculul impozitului pe salariu, potrivit prevederilro Codului fiscal.
În ceea ce privește cumulul de funcții la același angajator, lucrurile stau diferit pentru că angajatorul cunoaște numărul de ore pe care salariatul îl muncește în cadrul companiei și se pune întrebarea dacă contractele de muncă trebuie tratate individual sau în ansamblul lor, se arata intr-un comunicat al ITM Salaj.
În această situație, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a statuat că în cazul în care un lucrător a încheiat mai multe contracte de muncă cu același angajator, timpul maxim de muncă și perioada minimă de repaus zilnic se aplică contractelor considerate în ansamblul lor, iar nu fiecăruia dintre contracte luate în considerare în mod separat.
ITM Salaj atrage atentia ca angajatorul care a încheiat mai multe contracte de muncă cu unul sau mai mulți dintre salariații lui, trebuie să respecte următoarele:
- contractele de muncă să fie încheiate pe funcții diferite iar programul de lucru să nu se suprapună;
- durata maximă legală a timpului de muncă săptămânal al fiecărui salariat, indiferent de numărul contractelor de muncă, nu poate depăși 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare;
- repausul zilnic al fiecărui salariat, indiferent de numărul contractelor de muncă, nu poate fi mai mic de 12 ore consecutive sau în cazul muncii în schimburi, de 8 ore între schimburi;
- repausul săptămânal al fiecărui salariat, indiferent de numărul contractelor de muncă, este de 48 de ore consecutive, de regulă sâmbăta și duminica.
Câteva dintre aspectele importante privind cumulul de funcții sunt următoarele:
- Salariatul primește salariul corespunzător pentru fiecare contract de muncă în parte;
- Concediul de odihnă se acordă, de asemenea, pentru fiecare contract de muncă în parte;
- Contribuțiile sociale și impozitul se calculează în cota prevăzută de lege pentru fiecare contract de munca;
- Tichetele de masă se acordă numai la locul de muncă unde salariatul are funcția de bază.
- Cumulul de funcții oferă flexibilitate, dar vine și cu responsabilități suplimentare pentru angajați.
