Pentru Facturare si Gestiune recomandam SmartBill. Incerci GRATUIT!
Pe site-ul MFP a fost publicat un proiect legislativ din 14.08.2019, care aduce propuneri de modificare a legii societatilor comerciale.
Potrivit notei de fundamentare, exista analize efectuate de specialiști care au arătat că există un număr mare de companii din economia națională, care au capitalurile proprii negative sau valoarea acestora se situează sub limita reglementată de legea societăților. S-a constatat că o asemenea situație există de mai mulți ani.
Despre ce este activul net si cum se calculeaza am scris AICI.
Potrivit lui Gabriel Biris, partener in cadrul casei de avocatura Biris Goran si unul din cei mai semnificativi experti fiscali in Romania : “Practic, companiile care au activ net negativ si sunt finantate prin credite asociati vor trebuie sa isi majoreze capitalul social cu aceste credite, sanctiunea pentru neindeplinirea acestei obligatii fiind radierea. Pe fond, majorarea capitalului social cu creditele asociatilor nu rezolva nimic, nu face compania mai sanatoasa. Pe forma, evident ca o companie cu capital social mare si datorii mici arata mai bine, dar asta nu schimba cu nimic starea reala a companiei. In practica stim cu totii ca firmele care au datorii la actionari nu dau dividende ci ramburseaza din imprumuturi atunci cand au disponibil (de ce ar plati impozitul pe dividend cand pot sa nu o faca?), deci masura e cam degeaba.
Cu masura asta, actionarii vor trebui sa renunte la imprumuturi in favoarea cresterii capitalului. Ii impiedica cineva sa isi retraga banii din firma daca firma merge bine si au fonduri suficiente pentru a face distributii? Ii obliga sa dea dividende? Nicidecum, capitalul social poate fi redus, numai ca asta e o formalitate care dureaza minim 60 de zile. Deci, doar incurca, amana, introduce costuri suplimentare.“
Ce prevede legislatia in prezent?
Conform prevederilor art. 153.24 alin. (1), (4) și (5) din legea societăților, dacă consiliul de administraţie, respectiv directoratul, constată că, în urma unor pierderi, stabilite prin situaţiile financiare anuale aprobate conform legii, activul net al societăţii, determinat ca diferenţă între totalul activelor şi totalul datoriilor acesteia, s-a diminuat la mai puţin de jumătate din valoarea capitalului social subscris, este obligat să convoace de îndată adunarea generală extraordinară pentru a decide dacă societatea trebuie să fie dizolvată.
Dacă adunarea generală extraordinară nu hotărăşte dizolvarea societăţii, atunci societatea este obligată ca, cel târziu până la încheierea exerciţiului financiar ulterior celui în care au fost constatate pierderile şi sub rezerva dispoziţiilor art. 10 din lege, să procedeze la reducerea capitalului social cu un cuantum cel puţin egal cu cel al pierderilor care nu au putut fi acoperite din rezerve, dacă în acest interval activul net al societăţii nu a fost reconstituit până la nivelul unei valori cel puţin egale cu jumătate din capitalul social.
În cazul neîntrunirii adunării generale extraordinare în conformitate cu art. 153.24 alin. (1) invocat sau dacă adunarea generală extraordinară nu a putut delibera valabil nici în a doua convocare, orice persoană interesată se poate adresa instanţei pentru a cere dizolvarea societăţii. Dizolvarea poate fi cerută şi în cazul în care nu este respectată obligaţia impusă societăţii potrivit art. 153.24 alin. (4).
Sub aspectul măsurilor de remediere a fenomenului de subcapitalizare, legea societăților în vigoare prevede atribuții pentru adunarea generală extraordinară, care poate hotărî dizolvarea societății.
În prezent nu există prevederi legale clare și cu aplicabilitate sistematică de remediere/ameliorare a sănătății financiare a companiilor. În acest sens, prevederile actuale nu conțin măsuri legale pentru diminuarea numărului de companii subcapitalizate. Astfel de măsuri trebuie să țină cont, pe de o parte, de rolul important al acestor firme în economie iar, pe de altă parte, de efectele negative în lanț pe care funcționarea acestora în această stare le produce asupra viabilității celorlalte companii și asupra sănătății financiare a întregii economii și, implicit, asupra indicatorilor macroeconomici esențiali.
Legea societăților (L31/1990) nu cuprinde prevederi referitoare la competența administrativă în ceea ce privește urmărirea/monitorizarea entităților care se confruntă cu subcapitalizarea sau decapitalizarea sau la autoritățile cărora le revin competențe în ceea ce privește formularea și transmiterea către instanța de judecată a propunerilor de dizolvare a societăților.
Potrivit prevederilor art. 237 alin. (1) din lege, la cererea oricărei persoane interesate, precum şi a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, tribunalul va putea pronunţa dizolvarea societăţii, în cazurile prevăzute de aceasta.
Lipsa de asumare a calității de „persoană interesată” pentru a cere dizolvarea societății în situația nerespectării prevederilor legii societăților poate conduce la perpetuarea situației existenței de societăți care înregistrează activ net sub limita prevăzută de lege cu consecințele precizate mai sus.
Ce schimbari se preconizeaza?
Introducerea prevederii referitoare la conversia obligatorie în acțiuni/părți sociale a datoriilor societății față de acționari/asociați, rezultate din împrumuturi sau alte finanțări acordate de aceștia, la societățile la care activul net a scăzut sub jumătate din capitalul social. Conversia se efectuează în condițiile art. 216 din lege.
La societățile la care acționari/asociați sunt statul sau unitățile administrativ-teritoriale, datoriile respective nu includ datoriile față de bugetul general consolidat, respectiv împrumuturile pe care societățile le primesc potrivit legii, din veniturile rezultate din privatizare.
Potrivit prevederilor alin. (1) și (4) ale art. 153.24 din forma actuală a legii, dacă consiliul de administraţie/directoratul constată că activul net al societăţii s-a diminuat la mai puţin de jumătate din valoarea capitalului social subscris, va convoca de îndată adunarea generală extraordinară pentru a decide dacă societatea trebuie să fie dizolvată.
Dacă adunarea generală extraordinară nu hotărăşte dizolvarea societăţii, atunci societatea este obligată ca, cel târziu până la încheierea exerciţiului financiar ulterior celui în care au fost constatate pierderile şi sub rezerva dispoziţiilor referitoare la cerințele privind nivelul minim de capital, să procedeze la reducerea capitalului social cu un cuantum cel puţin egal cu cel al pierderilor care nu au putut fi acoperite din rezerve, dacă în acest interval activul net al societăţii nu a fost reconstituit până la nivelul prevăzut de lege.
Conform proiectului de act normativ (alin. (42) propus a se introduce la art. 15324), societățile care înregistrează datorii față de acționari/asociați, rezultate din împrumuturi sau alte finanțări acordate de aceștia, procedează la conversia în acțiuni/părți sociale a acestor datorii, până la sfârșitul exercițiului financiar în care au fost constatate pierderile. Dacă societatea nu efectuează conversia până la această dată, ea urmează a fi dizolvată de catre instanță, la cererea MFP – ANAF.
Referitor la aplicabilitatea prevederilor alin. (41) propus a se introduce la art. 15324, având în vedere posibilitatea ca societatea să ramburseze – total sau parțial – datoriile față de acționari/asociați, ulterior datei aprobării situațiilor financiare anuale , pot fi identificate următoarele cazuri:
- dacă, până la sfârșitul exercițiului financiar în care au fost constatate pierderile, activul net a fost reconstituit în condițiile art. 15324 alin. (4), respectiv prin majorare capital social sau acoperire a pierderii contabile – nu se aplică prevederile alin. (42), referitoare la conversia datoriilor;
- dacă, până la sfârșitul exercițiului financiar în care au fost constatate pierderile, societatea nu mai are evidențiate astfel de datorii, dar rămâne subcapitalizată – societatea aplică prevederile art. 15324 alin. (4), în scopul evitării dizolvării;
- dacă, până la sfârșitul exercițiului financiar în care au fost constatate pierderile, societatea nu mai are evidențiate astfel de datorii și, în plus, nu mai este sub incidența art. 15324 alin. (1) – dizolvarea nu mai are obiect.
Ca urmare, dizolvarea prevăzută la alin. (42) al art. 15324 operează doar în cazul societăților care au datorii față de acționari/asociați și care, până la sfârșitul exercițiului financiar în care a fost constatată pierderea de activ net, nu au aplicat prevederile art. 15324 alin. (4) referitoare la majorarea capitalului social sau acoperirea pierderii contabile.
Societățile sunt obligate să notifice ANAF, în termen de 30 de zile de la hotărârea AGA, asupra deciziei cu privire la reconstituirea activului net, respectiv la conversia datoriilor, după caz. Această notificare se efectuează în condițiile stabilite prin ordin al ministrului finanțelor publice;
