Gradul de indatorare, dobanzile si diferentele de curs

Gradul de indatorare a capitalului se determina ca raport intre capitalul imprumutat cu termen de rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la inceputul anului si sfarsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit.

Capitalul imprumutat este reprezentat de totalitatea creditelor si imprumurilor cu termen de rambursare peste un an incepand de la data incheierii contractului , indiferent de data la care acestea au fost contractate. Capitalul imprumutat poate cuprinde si creditele sau imprumurile care au termen de rambursare mai mic de un an , in situatia in care exista prelungiri ale acestui termen , iar perioada de rambursare curenta , insumata cu perioadele de rambursare anterioare ale creditelor sau imprumuturilor pe care le prelungesc, depaseste un an.

Capitalul propriu este capitalul social, rezervele legale, alte rezerve, profit nedistribuit, rezultatul exercitiului, alte elemente de capital propriu constituite potrivit reglementarilor legale in vigoare.

! Rezultatul exercitiului care se ia in calcul pentru determinarea capitalului propriu pentru sfarsitul perioadei este cel inregistrat in contabilitate inainte de calculul impozitului pe profit.

Potrivit Codului fiscal (art. 23) , cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile daca gradul de indatorare este mai mic sau egal cu 3.

In conditiile in care gradul de indatorare a ccapitalului este de peste trei, cheltuielile cu dobanzile si cu pierderea neta din diferentele de curs valutar sunt nedeductibile. Acestea se reporteaza in perioada urmatoare, pana la deductibilitatea integrala a acestora.

In cazul in care cheltuielile din diferentele de curs valutar ale contribuabilului depasesc veniturile din diferentele de curs valutar, diferenta va fi tratata ca o cheltuiala cu dobanda, deductibilitatea acestei diferente fiind supusa limitei prevazute la cheltuilile cu dobanzile,in limita mentionata mai sus. Cheltuielile din diferentele de curs valutar, care se limiteaza potrivit prezentului alineat, sunt cele aferente imprumuturilor luate in calcul la determinarea gradului de indatorare a capitalului.

Dobanzile si pierderile din diferente de curs valutar, calculate la imprumuturile obtinute direct sau indirect de la banci internationale de dezvoltare si organizatii similare, mentionate in norme, si cele care sunt garantate de stat, cele aferente imprumuturilor obtinute de la institutiile de credit romane sau straine, institutiile financiare nebancare, de la persoanele juridice care acorda credite potrivit legii, precum si cele obtinute in baza obligatiunilor admise la tranzactionare pe o piata reglementata nu sunt limitate.

In cazul imprumuturilor obtinute de la alte entitati, cu excepţia celor prevazute mai sus, dobanzile deductibile sunt limitate la:
a) nivelul ratei dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, corespunzătoare ultimei luni din trimestru, pentru împrumuturile în lei; şi
b) nivelul unei ratei dobânzii anuale pentru împrumuturile în valuta care se actualizeaza prin prin hotarare a Guvernului. (ex. 7% pentru 2008).

Mod de calcul:

• se verifica daca dobanda aferenta imprumuturilor se incadreaza in limita a 7% pe an a dobanzii de referinta. Daca dobanda este mai mare, de exemplu 8% atunci suma reprezentand 1% este considerate nedeductibila integral si nu se mai reporteaza pe perioadele urmatoare;
• se verifica daca gradul de indatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei. Daca este mai mic sau egal cu trei, ceea ce a ramas din cheltuiala cu dobanda este deductibila la calculul profitului impozabil. Daca gradul de indatorare este mai mare decat 3, cheltuiala cu dobanda si diferenta de curs aferenta se reporteaza in perioada urmatoare, iar pentru perioada curenta este nedeductibila.

Declaratia 101 permite trecerea la rd 32 a valorii cheltuielilor cu dobanzile si cu diferentelor de curs valutar aferente perioadei fiscale si din perioadele anterioare , care nu sunt deductibile, dar care se pot deduce in perioadele fiscale urmatoare.