Taxele parafiscale

Taxele paraﬁscale sunt acele sume de bani care se colectează – ﬁe de către organele ﬁscale, ﬁe direct de către beneﬁciarii respectivelor venituri – în temeiul unor norme juridice adoptate special în acest scop, dar care se varsă în conturile anumitor instuţii publice sau ale altor entităţi colective, publice sau private, altele decât colectvităţile publice locale iar aceste taxe parafiscale nu apar in Codul Fiscal si sunt, in general, constituite ca urmare a unui act normativ al Guvernului.

Acestea cuprind taxele de timbru fiscal, taxele de licenţiere în diverse domenii şi pe cele plătite pentru obţinerea unor documente (de identitate, cazier judiciar sau fiscal, etc), taxe de mediu, contribuţia companiilor de utilităţi publice la bugetul Autorităţii pentru Serviciile de Gospodărie, taxa de autorizare pentru servicii poştale, taxa de înscriere a agenţilor imobiliari, tarifele pentru acordarea etichetelor ecologice, timbrul folcloric şi multe altele. Numărul acestor taxe nu este clar, cifrele vehiculate fiind de ordinul sutelor, cel mai des între 300 şi 500, în urma mai multor campanii de eliminare sau de comasare a acestora.

În România, Ministerul Finanţelor Publice a realizat recent un Registru al taxelor şi tarifelor neﬁscale, disponibil în format electronic. La nivelul anului 2011, taxele şi tarifele ﬁscale idenﬁcate au fost grupate în următoarele categorii:

a. Redevenţe petroliere şi miniere (3);

b. Taxe şi tarife autorizare (121);

c. Taxe şi tarife cadastrale (3);

d. Taxe şi tarife din domeniul transporturilor (9);

e. Taxe şi tarife din domeniul mediului, al pădurilor şi fondului de vânătoare (18);

f. Taxe şi tarife din domeniul culturii (5);

g. Taxe şi tarife caliﬁcare profesională (16);

h. Taxe şi tarife de natură juridică şi medicină legală (28);

i. Taxe pentru servicii din domeniul afacerilor externe (3);

j. Taxe Consiliul Concurenţei (1);

k. Tarife sanitare veterinare (15);

l. Taxe şi tarife din domeniul agricol (2);